Cartea O minte curioasă, de Brian Grazer
4
martie

„O minte curioasă. Secretul unei vieți împlinite”, o pledoarie pentru fi (elefănțelul) curios

Zăbovim astăzi preț de câteva ceasuri asupra cărții „O minte curioasă. Secretul unei vieți împlinite” de Brian Grazer și Charles Fishman, o pledoarie pentru îndrăzneala de a pune întrebări, de a dovedi un interes veritabil față de oamenii care ne înconjoară, acordându-le atenția cuvenită și, pasul următor, de a a fi capabili să ne transpunem în locul lor. Să stabilim acel „raport”, absolut obligatoriu în relații publice, marketing sau oriunde reușita acțiunilor depinde de interacțiunea cu publicul organizației. Ca de obicei, va fi o recenzie atipică: voluminoasă, acoperind capitolele principale ale cărții, pigmentată cu citate, cu trimiteri la alte lucrări…

☞ Citește articolul
Purtătorul de cuvânt în fața ziariștilor
10
februarie

O diferență subtilă între purtătorul de cuvânt și specialistul în relații publice

Recent am fost întrebat pe e-mail care este diferența dintre purtătorul de cuvânt și specialistul în relații publice, un detaliu asupra căruia n-am insistat, relațiile publice cu a lor istorie fascinantă reprezentând pentru mine un domeniu de interes, obiect de studiu mai degrabă decât o ocupație în site. Dar nu-i timpul pierdut. Vedem în articolul de azi cum este prezentat specialistul în relații publice, ce taxonomii întâlnim în rândul acestor specialiști și legătura cu purtătorul de cuvânt. Este purtătorul de cuvânt un PR-ist cu rol tehnic, specializat, un comunicator excelent căruia organizația îi atribuie funcția de reprezentare? Trecem în revistă…

☞ Citește articolul
Bărbat care lipește un afiș cu Cercetara în PR, curs online
28
ianuarie

Cercetarea în relațiile publice, curs introductiv gratuit online

Notă 2020: acest curs este indisponibil momentan. Continuăm astăzi prezentarea cursurilor gratuite de comunicare și PR, cu un material despre cercetarea în relațiile publice, disponibil pe Coursera. Asta e prima veste bună. A doua vizează însă platforma Coursera unde, în ciuda zvonurilor alarmiste (și promit să fac un articol despre zvonuri – subiectul lucrării mele de licență), cursurile sunt în continuare gratuite, dacă le auditați. Auditarea cursurilor este posibilă în cele mai multe cazuri, tot ce aveți de făcut fiind să alegeți „Audit the course” și nu „Start Free Trial” în fereastra de înscriere. Astfel veți avea acces la materialul…

☞ Citește articolul
Coperta cărții Arta de a face bani de Barnum
21
ianuarie

Arta de a avea bani de P.T. Barnum, recenzie. Plus e-book și video

Înainte ca Dale Carnegie să impună în preferințele publicului cărțile de tip „self-help” (pe românește, „descurcă-te singur”), cunoștința noastră P.T. Barnum a publicat o broșură cu sfaturi și recomandări după care s-a ghidat în viață și a cunoscut succesul. Scrisă în 1880, „Arta de a avea bani: reguli de aur pentru a face bani” (The Art of Money Getting: Golden Rules for Making Money), reprezintă o sumă de DA-uri și NU-uri, confirmate în afaceri și în viață de același Phineas Taylor Barnum. Cele 19 sfaturi și recomandări sunt simplu de urmărit fiecare având câte un capitol dedicat și, deloc surprinzător,…

☞ Citește articolul
Portret și semnătură P.T. Barnum
13
ianuarie

Omul spectacol, o copie palidă a inventivului P.T. Barnum

„Dacă aduce bucurie oamenilor, însemnă că este autentic”, ar spune astăzi P.T. Barnum, surprins de portretul făcut în muzicalul „Omul spectacol” („The Greatest Showman”), vizionat recent. Am ajuns în sala de cinematograf – modestă prin participare – familiarizat cu viața fascinantă a primului impresar care a folosit cu succes puterea „presei și a cernelii”, cum obișnuia să spună. Citisem despre contribuția adusă la Barnum la nașterea relațiilor publice, i-am parcurs cărțile de unde am spicuit câteva povestiri pe blog, iar curiozitatea m-a împins să văd cum pot fi transmise lecțiile lui P.T. Barnum publicului de azi. Genul (film muzical), implicarea…

☞ Citește articolul
Doamnă care prezintă etapele formulei ROSIE de relații publice
13
august

Rolul formulei R-O-S-I-E în activitatea de relații publice

A venit rândul formulei R-O-S-I-E. Nu e Rosie the Riveter (Mașinista), nici Mița Biciclista, ci R-O-S-I-E, adică acronimele pentru Research – Objectives – Strategies – Implementing – Evaluation și după cum bănuiți, astăzi zăbovim preț de câteva ceasuri asupra unei alte formule menite să clarifice activitatea de relații publice. Asemeni formulei R-A-C-E, prezentată în primul material al seriei, R-O-S-I-E este o formulă liniară, gândită cu scopul de a defalca procesul de relații publice, de a-l diviza în mai mulți pași, fiecare etichetat și numerotat în consecință, astfel încât să creștem șansele obținerii unor rezultate pozitive pentru organizație și pentru publicurile…

☞ Citește articolul
Mark Twain cu becul lui Tesla
12
august

Twain și Tesla, o prietenie supraevaluată? Sau imaginară?

Vă amintiți, desigur, articolul dedicat feudei Tesla vs. Edison unde am tratat pe larg „Războiul Curenților” și acțiunile de relații publice întreprinse de pionierii domeniului precum Samuel Insull și Ernest H. Heinrichs, nedumerirea mea fiind legată de pasivitatea uneia dintre figurile centrale ale confruntării, și mă refer aici la însuși Nikola Tesla. Mai scriam atunci că vizita în laborator a celui mai iubit scriitor american din secolul al XIX-lea ar fi slujit cauzei promovării curentului alternativ, asocierea dintre Twain și Tesla înlăturând măcar o parte dintre suspiciunile oamenilor. Faima lui Mark Twain sau Samuel Langhorne Clemens (așa cum îl strigase…

☞ Citește articolul
Guvernatoarea Ann Richards și George W. Bush în dezbatere electorală
10
august

Doar un mesaj repetat este înțeles de public. Întrebați-l pe Bush!

Conform principiului „totul se folosește, nimic nu se pierde”, ne simțim adesea datori să uzităm de orice idee despre care credem că poate deveni un mesaj cu putere de convingere și aproape că nici nu mai contează dacă ideile sunt incongruente, mesajele se pretează unor categorii de public diferite, iar „canalul” de livrare este o biată țâșnitoare. Am gândit. Am pus pe hârtie. Am livrat. Poate un mesaj se va dovedi câștigător. Ca la loz în plic. Și de ce n-ar fi așa câtă vreme clienții percep comunicatorul drept un Moș Crăciun capabil să producă mostre de inteligență cu livrare…

☞ Citește articolul
Om sub presiunea orientărilor egosită sau altruistă
9
iulie

Cum clasifică teoria celor trei I a lui Hutton relațiile publice?

Teoria celor trei I (3 I) îi aparține profesorului James G. Hutton, fiind publicată în anul 1999 ca o critică la abordarea liniară elaborată de Grunig și Hunt care accentua, nejustificat consideră autorul, dihotomia comunicare simetrică vs. comunicare asimetrică sau bidirecțională vs. unidirecțională. Hutton se decide să ia în calcul și alte dimensiuni și alege trei: interes, inițiativă și imagine (3 I), prin prisma cărora analizează tipurile de relații publice practicate de organizații. Care sunt acestea și ce corelație există cu orientarea aleasă de organizație, vedem în articolul de azi. Găsești în articol: Teoria celor 3 I Tipurile de relații…

☞ Citește articolul
Modelul co-orientării după Chaffee și McLeod, 1973
5
iunie

Modelul co-orientării propus de Chaffee și McLeod

Steven H. Chaffee și Jack M. McLeod au personificat un model de colaborare pe cât de neașteptată pe atât de avantajoasă, cercetărilor celor doi și ale studenților coordonați de ei identificându-se cu Centrul de Cercetare al Comunicării de Masă de la Universitatea din Wisconsin. Au conlucrat la identificarea tiparelor de comunicare în familie (FCP) evidențiind legătura între tipul de comunicare practicat și aviditatea pentru producțiile mass-media (tot ei vor stabili care dintre aceste tipare favorizează consumul de producții violente) și vor prezenta împreună modelul co-orientării, dezvoltând ideilor profesorilor Carter și Newcomb, alături de care McLeod studiase în facultate. Modelul teoretic…

☞ Citește articolul