Guvernatoarea Ann Richards și George W. Bush în dezbatere electorală
10
august

Doar un mesaj repetat este înțeles de public. Întrebați-l pe Bush!

Conform principiului „totul se folosește, nimic nu se pierde”, ne simțim adesea datori să uzităm de orice idee despre care credem că poate deveni un mesaj cu putere de convingere și aproape că nici nu mai contează dacă ideile sunt incongruente, mesajele se pretează unor categorii de public diferite, iar „canalul” de livrare este o biată țâșnitoare. Am gândit. Am pus pe hârtie. Am livrat. Poate un mesaj se va dovedi câștigător. Ca la loz în plic. Și de ce n-ar fi așa câtă vreme clienții percep comunicatorul drept un Moș Crăciun capabil să producă mostre de inteligență cu livrare…

☞ Citește articolul
Modelul co-orientării după Chaffee și McLeod, 1973
5
iunie

Modelul co-orientării propus de Chaffee și McLeod

Steven H. Chaffee și Jack M. McLeod au personificat un model de colaborare pe cât de neașteptată pe atât de avantajoasă, cercetărilor celor doi și ale studenților coordonați de ei identificându-se cu Centrul de Cercetare al Comunicării de Masă de la Universitatea din Wisconsin. Au conlucrat la identificarea tiparelor de comunicare în familie (FCP) evidențiind legătura între tipul de comunicare practicat și aviditatea pentru producțiile mass-media (tot ei vor stabili care dintre aceste tipare favorizează consumul de producții violente) și vor prezenta împreună modelul co-orientării, dezvoltând ideilor profesorilor Carter și Newcomb, alături de care McLeod studiase în facultate. Modelul teoretic…

☞ Citește articolul
Bărbat care promovează munca inteligentă și gândirea atipică
17
aprilie

Muncește inteligent! Gândire atipică în campania de Paște „Adulții circulă gratuit”

Povestea de azi vine din zona publicității și constituie un exemplu de abordare unde comunicatorul este obligat să renunțe la analizarea lucrurilor evidente. Forțat să privească dincolo de ele. Constrâns să-și schimbe cadrul de referință, el va ieși din zona mesajelor „reîncălzite” și a variațiilor pe o temă clasică, abordând un mod atipic de rezolvare a problemei care-l duce spre o soluție unică. Vorbesc despre „thinking outside the box” sau, pe românește, gândire atipică și vedem împreună în ce a constat campania „Adulții circulă gratuit” lansată de Paște în 2014. M-am oprit asupra acestei campanii de promovare datorită momentului în…

☞ Citește articolul
Expresia OK prin exemplu
7
martie

Ce comunicăm prin expresia okay (O.K.)? Ați ghicit: lenea!

Majoritatea uzităm celebra expresie americană okay și abrevierea consacrată O.K. pentru a încerca să transmitem interlocutorilor aprobarea, acceptul, înțelegerea sau luarea la cunoștință a unei stări de fapt. Într-un secol al vitezei unde promptitudinea răspunsului tinde să devină un atribut al eficienței, apare tentația de „a vâna” și „a oferi” ok-uri cu nonșalanță, fără a ne întreba ce comunicăm prin expresia okay (O.K.), care este sensul transmis partenerilor de dialog sau destinatarului mesajului scris. Richard (Ricky, după cum îl striga mama sa), fiul domnului Branson – și dacă n-ați ghicit vă spun că este faimosul Richard Branson, fondatorul grupului Virgin…

☞ Citește articolul
Cartea de Studii culturale în seria Câte ceva despre
28
august

Cu ce carte să începem introducerea în studiile culturale?

În 1999, trei ilustrații aveau să facă înconjurul Marii Britanii în cadrul expoziției organizate de Asociația Ilustrativilor: Ashis Nandy, fata postmodernistă și Antonio Gramsci, toate realizate de Borin Van Loon pentru a însoți cartea Introducere în studiile culturale (eng. Introducing Cultural Studies) la care lucrase împreună cu Ziauddin Sardar. A fost prima carte din colecția „Câte ceva despre” pe care am citit-o, mai mult din curiozitate, să văd ce s-a (mai) scris referitor la un subiect de interes dacă lucrăm în domeniul comunicării, în publicitate sau marketing online și astăzi, dacă aveți răbdare, am extras câteva idei considerate de interes….

☞ Citește articolul
Modelul comunicării lui Brouwer desenat ca o ciupercă
21
august

Fluxul comunicării inversat prin modelul ciupercii de Brouwer

Pălărie-ntr-un picior, ghici modelul ciupercii ce-i. Dacă te apuci și parcurgi modelele comunicării așa cum le-au sintetizat McQuail și Windahl, impresia lăsată este aceea de rigurozitate. Avem modele liniare (Lasswell, respectiv Shannon și Weaver), modele explicate prin două axe perpendiculare (Gerbner) ori exemplificate printr-un triunghi echilateral (modelul ABX elaborat de Newcomb). Și când începi să înveți nu știi dacă să-ți iei nivela, bolobocul cum i se zice în popor sau notițele. Nici traducerea în română nu este excesiv de prietenoasă, analogiile făcute de autori pentru a fi recunoscute și înțelese mai ușor aceste modele, pierzându-se printre notele de subsol. S-a…

☞ Citește articolul
Citat din Toffler despre informațiile codificate
17
iulie

Ce reprezintă mesajul elaborat tehnic pentru Toffler?

Ați răsfoit un scenariu de film? Sau, aflate mai la îndemână, citiți articole din revistele care se încăpățânează să apară într-o formă tipărită? Dacă răspunsul este pozitiv, meritați întâi de toate felicitări și apoi, ați observat cu siguranță cum mesajele sunt condensate, iar textele prelucrate pentru a fi eliminate repetițiile sau informațiile redundante, „în vederea transmiterii unui conținut informațional maxim”, cum explica Toffler. Ați luat contact cu „mesajul elaborat tehnic”. Vedem în articolul de azi ce ar trebui să înțelegem printr-un mesaj elaborat „tehnic”, cine îl creează și care sunt consecințele expansiunii sale, anticipate de Toffler cu aproape cinci decenii…

☞ Citește articolul
Linie de producție cu muncitori
9
aprilie

Teoria X și teoria Y de la McGregor prin prisma comunicării interne

Am citit recent o cărticică simpatică și suficient de interesantă pentru a veni cu un nou articol de blog având ca temă comunicarea internă pe verticală și motivarea lucrătorilor folosind teoria X și teoria Y enunțate de Douglas McGregor. Dacă n-ați auzit de McGregor este întrucât nimeni nu s-a „grăbit” să-l traducă (din 1960), și eu aflând de respectivele teorii grație prezentării într-o antologie de texte culese de Deborah Stephens, cu o contribuție deloc de neglijat din partea Annei Maslow Kapplan (fata lui Maslow), care îi pune la dispoziție autoarei o serie de jurnale ale cunoscutului psiholog și corespondența purtată…

☞ Citește articolul
Ziarele vremii despre Războiul lumilor
6
septembrie

Gestionarea unei situații de criză: Orson Welles și CBS

Pentru cei mai mulți, contribuția lui Welles în războiul imaginar cu marțienii ori în războiul (real) cu marțienii imaginari se încheie odată cu transmisiunea Teatrului Radiofonic Mercury la ora locală 21.00. Din contră. În dimineața zilei de 31 octombrie Orson Welles avea să susțină o conferință de presă la sediul CBS, dezamorsând din fașă un conflict ce ar fi angajat Columbia Broadcasting System într-un război pe trei fronturi. O dată cu stațiile rivale, apoi cu FCC (Comisia Federală de Comunicații) și nu în ultimul rând cu acea parte a publicului care s-a simțit înșelată și amenința postul cu procese costisitoare….

☞ Citește articolul
Coperta discului orignal cu înregistrarea teatrului radiofonic Războiul lumilor
30
august

Războiul Lumilor, dramatizarea incredibilă a lui Orson Welles

Pe 30 octombrie 1938 lumea s-a sfârșit. Sau cel puțin așa a părut pentru cei surprinși cu urechea lipită de aparatele radio, ascultând Războiul Lumilor pus în scenă de Orson Welles. În acea noapte, milioane de ascultători ai postului CBS s-au lăsat prinși într-un conflict imaginar, experimentând în mai puțin de o oră cât a durat emisiunea Teatrului Radiofonic Mercury spaimele premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginea apocaliptică a oamenilor căzând ca muștele, dezintegrați de razele mașinilor de luptă desprinse din alte lumi dar aduse pe calea undelor de Orson Welles, John Houseman și Howard Koch, New Yorkul asediat…

☞ Citește articolul