Comunicatul de presă ca articol pe blog. Pro sau contra?

Astăzi ne îndreptăm atenția asupra unei metehne ce pare să fi făcut carieră în blogosferă și care, asemeni obiceiurilor proaste, naște prozeliți și se răspândește. Este vorba de comunicatul de presă transformat ad-hoc în articol. Dar mai întâi, trebuie să definim câteva elemente, să lucrăm cu materialul clientului cum s-ar spune, și pornim de la comunicatul de presă.

Folosit încă de la începuturile presei scrise, comunicatul de presă reprezintă cel mai simplu mod prin care organizația încearcă să intre în contact cu publicurile sale, demers condiționat de existența mijloacelor de comunicare în masă. Aceleași mijloace de comunicare în masă facilitează transmiterea mesajului organizației către diferitele categorii de publicuri, fie că vorbim de publicuri interne sau publicuri externe, publicuiri pasive, publicuri interesate, mergând până la publicul tuturor problemelor, avid să știe de toți și de toate.

În ceea ce privește caracteristicile comunicatului de presă, chiar dacă lucrurile au evoluat din perioada în care se dactilografia la două rânduri distanță, el rămâne îndeosebi un anunț oficial, transmis în formă scrisă, redactat special în scopul publicării și răspândirii sale, și care informează cu privire la un produs, serviciu, eveniment din viața organizației. Sigur, sunt și excepții. Un individ, mai ales dacă este persoană publică, poate trimite un comunicat de presă. Ori, alături de comunicatul de presă de informare deja amintit, avem de-a face cu unele comunicate de tip persuasiv sau de opinie prin care se fac contestații, se transmit dezmințiri ori se acuză. Celebrul drept la replică este în fapt un comunicat de opinie adresat nu atât instituției media (obligată să-l publice ori să-i dea citire) cât mai degrabă acelor categorii de public de interes pentru organizației.

Template comunicat de presă
Sursă imagine și copyright: https://www.biztree.com/

Ce este comunicatul de presă?

Comunicatul de presă este scris de o persoană care lucrează în presa scrisă ori se pregătește în domeniu și care deține abilități de comunicare plus, extrem de important, capacitatea de a genera știri. De „a simți” esențialul și de a-l retransmite.

Acestea o dată spuse, devine limpede de ce asistăm la un veritabil asalt al comunicatelor de presă, folosite în ultimul timp și ca instrument de promovare SEO, însă a regăsi același comunicat, fără nici o adaptare, publicat pe zeci de site-uri sub semnătura altor autori, fără a se preciza că avem de-a face cu un material trimis și nu unul conceput, reprezintă o greșeală. O inducere în eroare a propriilor cititori, beneficiind de lipsa existenței unei legi a presei scrise, electronice sau nu.

Dar reprezintă o măsură benefică pentru cei care publică ? Și aici e discutabil. Dacă un comunicat este preluat în formă nemodificată de o serie întreagă de publicații înseamnă că toți au același public, parte a publicului mai mare al organizației și deci, acele publicații, sau măcar o parte, sunt redundante. Altfel spus, dacă nu intervin măcar printr-o scurtă introducere sau explicând acolo unde consider necesar identitatea comunicatorului, accept că mă adresez unui public „închiriat” care se poate descurca și fără mine. Poate chiar mai bine. Paranteză. Excepție ar face comunicatele transmise de instituții oficiale ale statului.

Comunicatele de presă au o logică. Comunicatul de informare poate fi urmat de un comunicat de clarificare sau chiar de rectificare, și ce te faci dacă ți-ai asumat punctul de vedere inițial al organizației ? Devii ambasadorul unei cauze ce nu-ți aparține. Acum nici nu este dificil să scrii un comunicat decent. Ai la dispoziție nenumărate template-uri online și indicații ca să găsești structura optimă (de exemplu, vezi pe coschedule.com). Nu ești primul care scrie un care scrie un comunicat de presă și, să nu zici că nu ți-am spus, nici nu-l vor citi prea mulți.

Încă ceva. Comunicatul de presă este însoțit de o scurtă descriere a organizației și conține datele de identificare ale persoanei împuternicite să ofere informații suplimentare (purtătorul de cuvânt, șeful biroului de relații cu presa etc.), informații care nu pot veni de la terți întrucât riscă să intre în conflict cu mesajul inițial. Iar un articol de informare se transformă într-unul de opiniei fără să-ți dai seama.

Am renunțat să urmăresc o serie întreagă întreagă de bloguri sau publicații online (unele dispărute între-timp) fie și datorită acestei practici de a transforma comunicatul de presă în articol. Copy-paste fără imaginație! Nu mi-a plăcut atunci, nu-mi place nici acum după ce încep să înțeleg principiile comunicării.