Englezisme, anglicisme, articulate cu (sau fără) cratimă

Pe versiunea .ro a blogului Stefa Media a avut loc o dezbatere legată de englezisme – despre modul în care articulăm un englezism (cu sau fără cratimă) – precum și a rolului pe care aceste englezisme (sau anglicisme, ambele forme sunt corecte) ar trebui să-l joace în comunicarea de zi cu zi. S-au citat surse oficiale, s-au prezentat argumente, cititorii și-au expus punctele de vedere, totul până când blogul a intrat în conservare, lăsând un nemeritat loc gol într-o zonă ce încă mai suscită interesul publicului. Iar o dovada interesului o constituie numărul de accesări ale articolului respectiv, ca și numărul de comentarii.

Dicționar în limba engleză
Sursa: sxc.hu

Astăzi, îmi permit să reiau cele discutate (nu într-o formă identică, nici n-ar mai fi posibil, contextul comunicării fiind cu totul altul), precizând din start că acesta reprezintă un punct de vedere personal, practic, dar susținut de argumente teoretice. Mă voi rezuma să citez dintr-o serie de materiale precum „Dicționarul explicativ al limbii române” (DEX), Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române” (DOOM) și pentru că nu vreau ca discuția să divagheze, tema dezbaterii este strict legată de la modul de folosire al englezismelor, respectiv la scrierea lor cu sau fără cratimă.

1. Ce sunt acelea englezisme?

Conform „Dicționarului explicativ al limbii române”¹, ANGLICISM, anglicisme, s.n. este: „Expresie specifică limbii engleze; cuvânt de origine engleză împrumutat, fără necesitate, de o altă limbă și neintegrat în aceasta. – Din fr. Anglicisme”.

Paranteză. Versiunea online a DEX-ului, dar și cea offline (Maestro DEX, prezentat de mine) nu reprezintă surse oficiale. Oficial înseamnă versiune tipărită, cu ISBN, și care poate citată într-o lucrare academică. Apropo, vă mai amintiți cum se cita un tweet într-o lucrare academică?

Iar dacă tot am pus dicționarele pe masă, se cuvine să amintesc „Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române”, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, lucrare realizată sub coordonarea doamnei Ioana Vintilă-Rădulescu, directorul adjunct al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan”², unde la secțiunea „Principalele Norme Ortografic, Ortoepic și Morfologice ale Limbii Române”, la pagina XLII, găsim o posibilă rezolvarea a dilemei noastre privind folosirea sau nu a cratimei în cazul englezismelor.

Se recomandă atașarea fără cratimă pentru englezisme:

…a articolului sau a desinenței la împrumuturile – chiar neadaptate sub alte aspecte – terminate în litere din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri;

Se păstrează însă cratima pentru englezisme:

…în cazul împrumuturilor și numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere și pronunțare: accquis-ul; bleu-ul; Bruxelles-ul; dandy-ul, pl. art. dandy-i (nu dandi, pl. art. dandii); show-ul, show-uri;

Aceeași secțiune (paginile XCI și XCII) explică și în ce situații articolul hotărât enclinic (singular și plural) se leagă cu cratimă. Se păstrează exemplele, adăugându-se cuvintele greu flexonabile (ph-ul, RATB-ul, x-ul).

Așadar, ni se recomandă să folosim blogul și nu blog-ul / serverul și nu server-ul / logoul și nu logo-ul / widgetul și nu widget-ul (identic cu gadgetul / gadget-ul), spamul și nu spam-ul. Lucrurile par simple. Poate chiar sunt.

Urmând aceeași logică, avem driverul, e-mailul, pluginul, reviewul sau linkul… Oare?! Dacă show [șou] este articulat show-ul, de ce forma articulată pentru e-mail [imeil] ar fi e-mailul / e-mailuri? DOOM, pagina 270). E o logică bazată doar pe ultima literă din cuvânt (finala) și care creează confuzie în rândul utilizatorului obișnuit.

O soluție personală, venită din dorința de a nu distorsiona sensul comunicării (în definitiv, limba trebuie să fie un vehicul menit a înlesni comunicarea, nu a-i schimba sensul), am acceptat să scriu „blogul” în loc de „blog-ul” (logică și prin comparația cu bârlog / bârlogul făcută de unul dintre cititori) întrucât, așa cum se menționa într-un comentariu, aici cratima nu aduce nici un avantaj, iar cei doi termeni se scriu și se pronunță identic atât în engleză, dar și în limba română. Dar voi folosi în continuare logo-ul și nu logoul, e-mail-ul și nu e-mailul, dincolo de ceea ce recomandă DOOM. Vedeți, cuvântul cheie este „recomandă”.

2. Așadar, cum se articulează corect englezismele?

1. Când finala, ultima literă a englezismului, se pronunță ca în limba română (e-mail, board). DOOM recomandă articularea fără cratimă (e-mailul, boardul). Experiență arată că s-ar putea ivi probleme, de exemplu între „boarduri” (înțelese ca organisme de conducere, consiliul director) și „borduri”. Dacă s-ar fi scris la fel, dar se citeau diferit datorită accentului erau omografe (copii / copii, acele și acele), însă așa constituie doar o altă problemă.
2. Când finala se pronunță diferit în limba română. Show [șou]. DOOM recomandă articularea cu cratimă: show-uri. Simplu.
3. Dacă cei doi termeni se se scriu și de citesc identic (blog, spam, link, stick), articularea englezismului se face fără cratimă. Blogul, spamul, linkul, stickul. Nu există nici un motiv să fie altfel.

Ediția din 2009 a DEX-ului a confirma că site se scrie la fel ca în engleză (site), se pronunță [sait], iar declinarea se face cu cratimă. Un englezism e rezolvat. Ce facem cu restul?

SITE, site-uri, s. n. Loc în care se pot accesa informa?ii utile (texte, imagini, sunete, programe) într-o re?ea de calculatoare, de obicei internet. [Pr.: sait] – Din engl. site

„Marele Dicționar de Neologisme”³, nu face vreo referire la termenii mai sus menționați (și suntem cu toții de acord că ele sunt neologisme), de unde altă dilemă.

Dacă un termen nu figurează în DEX, DOOM sau MDN, înseamnă că el nu există? Cum poate un autor să fie sigur că scrie corect? Pe blog sau, de ce nu, într-o lucrare de licență. Se pare că nu există soluția sigură, iar nouă nu ne rămâne de făcut decât să sperăm într-o includere a tuturor acestor termeni într-un dicționar, fie că este vorba de DOOM, MDN și poate într-un viitor nu prea îndepărtat… DEX. Până atunci, rămâneți cu bine.

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998 ↩

2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Institutul_de_Lingvistic%C4%83_%E2%80%9EIorgu_Iordan_-_Alexandru_Rosetti%E2%80%9D ↩

3. Florin Marcu, Ediția a VII-a revăzută, augmentată și actualizată, Editura Saeculum I.O., București, 2004 ↩