Fabuloasa lume a lui Jules Verne, un film de Karel Zeman

Dacă nu ați auzit de Jules Verne vă rog să închideți pagina. Închideți blogul. Nu are rost să citiți despre „Fabuloasa lume a lui Jules Verne” (eng. The Fabulous World of Jules Verne), așa cum a reușit să o transpună pe peliculă ca nimeni altul talentatul regizor Karel Zeman, dacă nu aveți vreo afinitate pentru scrierile autorului francez.

Jules Verne, dincolo de faptul că a fost precursorul genului science-fiction, ocupă astăzi locul al doilea într-un top al celor mai populari autori (după Agatha Christie), fiind tradus în 148 de limbi cu 4702 de titluri, și cu ecranizări celebre precum „Douăzeci de mii de leghe sub mări”, „Călătorie spre centrul Pământului” sau „Insula misterioasă”. Vedeți de ce este imperativ să-l cunoașteți și să vă placă Jules Verne pentru a aprecia articolul de azi, unde am ales să vorbesc despre un film alb-negru relativ necunoscut, intitulat „ Vynález zkázy” – în traducere „Invenția mortală” sau „O invenție pentru distrugere”, bazat de asemenea pe un roman mai puțin cunoscut al lui Jules Verne, „Facing de Flag”.

Produs în 1958 în ceea ce pe vremuri era Cehoslovacia, filmul a fost dublat în engleză și prezentat publicului din Statele Unite în 1961 sub titlul „Fabuloasa lume a lui Jules Verne”, bucurându-se de aprecierile criticilor.

Conținut:

1. Despre fabuloasa lume a lui Jules Verne
2. De ce este filmul din 1958 unul special?

Fabuloasa lume a lui Jules Verne, de Karel Zeman (1958)

Despre fabuloasa lume a lui Jules Verne, de Karel Zeman

De ce am ales să vorbesc despre Fabuloasa lume a lui Jules Verne? Și de ce consider acesta un film deosebit? Explicația poartă un singur nume: Karel Zeman, cel care beneficiază de curând de un muzeu la Praga¹, de unde pasionații pot comanda versiunea refăcută a filmului, la o calitate mai bună și cu materiale bonus. Zeman nu a fost doar producător sau regizor, ar fi fost prea simplu, ci și un expert în animație, modul desăvârșit cum reușea să îmbine secvențele filmate cu animațiile, și efectele speciale cu mult înaintea timpului său, aducându-i porecla de „Méliès al cehilor”. Iar pe George Méliès îl cunoaștem deja.

„Aeronava furată”, „Călătorie la începutul timpului”, „Ucenicul vrăjitor” sau „Fabulosul Baron Munchausen” sunt toate capodopere ale lui Karel Zeman, la care se adaugă, așa cum spuneam, Fabuloasa lume a lui Jules Verne², film ce a făcut înconjurul lumii, dar nu în 80 de zile, ci grație expoziției mondiale de la Bruxelles din 1958, când a fost desemnat câștigător.

Povestea ar fi următoarea. Un cercetător eminent, aflat pe punctul să descopere apa grea, și mai departe secretele materiei, profesorul Roch, este răpit împreună cu asistentul său, Simon Hart, la ordinele contelui Artigas, un fel de Dr. No din filmele cu James Bond. Artigas, malefic, dar extrem de inteligent, se bazează pe o armată de pirați conduși de căpitanul Spade care, grație unui submarin furat, atacă, scufundă și jefuiește navele de pasageri, în încercarea sa de a obține resursele materiale necesare finalizării planului diabolic de cucerire a lumii. Iar dacă naivul profesor Roch, ca orice savant aflat cu capul în nori, alege să coopereze pentru a-și finaliza cercetările, Hart reușește să-i zădărnicească planurile contelui Artigas, beneficiind de ajutorul unui alt personaj (Jana, supraviețuitoare de pe una dintre navele scufundate de pirații lui Spade) și de trezirea la realitate din final a lui Roch, când acesta alege să se sacrifice pentru ca invențiile sale să nu fie folosite în scopuri greșite.

Acțiunea este plasată undeva la sfârșitul secolului al XIX-lea, ilustrativ fiind în acest sens un model de locomotivă cu aburi, Mancelle (folosită în Franța prin 1870³ ), dar și revoluția industrială amintită la timpul trecut, când se face apologia puterilor aburului și a electricității. Aceștia sunt ultimii ani ei epocii victoriene, dominate de progres, pace și prosperitate. O epocă puterii și vitezei, cum însuși autorul o numește, moment ce corespunde în istorie pozitivismului în faza a doua.

Fabuloasa lume a lui Jules Verne este o fantezie devenită realitate, asemeni mașinii zburătoare Albatros, unde „cele mai îndrăznețe visele ale secolului au fost transpuse în realitate, datorită geniului de necontestat al omului”. Mașinile zburătoare au cucerit văzduhul, vapoarele cu aburi au scurtat considerabil timpul petrecut pe mare, în timp ce submarinul a făcut posibilă cucerirea și ultimului tărâm până atunci inaccesibil: adâncul oceanelor.

De ce este filmul din 1958 unul special?

Karel Zeman avea așadar toate argumentele pentru film de aventură agreabil, însă ceea ce ar reușit a întrecut toate așteptările pentru că nu s-a mulțumit să ecranizeze universul lui Jules Verne, ci a ales să-l recreeze. Explicația e dată chiar de fata celebrului Zeman, Ludmila Zeman. „Fiind copil, îmi aminteam toate acele cărți cu ilustrațiile lor superbe. Nu-mi puteam imagina povestea altfel. La fel și tata, care-l adora pe Verne, credea că o poveste poate fi bine spusă doar folosind aceleași tehnici”.

Și ce tehnici a folosit Zeman. Tot ce se putea face. Dublă expunere, animații cu decupaj, animații în stop-motion, animații pe fundal pictat, păpuși, modele, miniaturi, imagini mate stilizate, realizând o îmbinare perfectă de medii atât de diferite. Procedeul a fost denumit „Mysti-mation” odată cu lansarea filmului în Statele Unite, fiind (așa cum titlul sugerează) o animație aproape de natură mistică. Apoi, folosind rulouri dure de cauciuc a produs un efect de hașurare pe film, imaginea rezultată fiind asemănătoare unei gravuri La fel ca ilustrațiile originale din romanele lui Jules Verne.

Locomotiva Mancelle, un amestec de animație, desene și personaje reale

Să analizăm de exemplu scena cu locomotiva Mancelle, amintită mai devreme. Locomotiva este desenată. Roțile și calea de rulare, șinele, sunt animate. Conductorul, personaj real, stă pe platformă și-și fumează tacticos pipa, în timp ce alți oameni (de asemenea reali) sunt prezentați într-un vagon desenat. Cum se remarca într-o recenzie scrisă de Howard Waldrop și Lawrence Person⁴, e una dintre scenele cele mai simple, dar cele mai puternice.

Avem actori care umblă prin decoruri proiectate (și asta cu mult înainte să avem animații CGI și infamul „ecran albastru” sau verde), se pierd prin decoruri de carton în mărime naturală, înfățișând tot felul de mecanisme în mișcare (amintind parcă de Metropolis), în timp ce în planul mediu avem un alt decor, pictat. Și toată acestă desfășurare de forțe pentru o scenă de câteva secunde.

Scena cu Simon Hart coboarând în adâncuri însoțit de doi dintre oamenii lui Artigas unde sunt atacați de rechini este filmată cu personaje reale, într-un decor cu apă pictată în timp ce rechinii, logic, sunt animați. Iar rezultatul impresionează și astăzi. Vă imaginați ce au simțit cinefilii în urmă cu 50 de ani?

Mini submarinul „țestoasă”

Long story short, „Fabuloasa lume a lui Jules Verne”, poate fi caracterizată, simplu, ca încântătoare, și aștept cu nerăbdare să comand versiunea refăcută (nu m-am lămurit în privința taxelor de transport, iar toate prețurile sunt în coroane cehe), însă până atunci vă las în compania trailerului din 1958. Cine vrea să găsească filmul, îl va găsi cu siguranță. YouTube it! Vă recomand varianta restaurată, cu titrare în engleză (link).

Fabuloasa lume a lui Jules Verne și articolul de față reprezintă un intermezzo. Suntem pe un blog de comunicare, dublat de componenta de relații publice, dar după această pauză ceva mai lungă simțeam nevoia să schimb un pic registrul. Sper ca alegerea să fi fost inspirată. Numai bine.

1. http://www.muzeumkarlazemana.cz/en/film-club-of-karel-zeman/vynalez-zkazy-the-fabulous-world-of-jules-verne ↩

2. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Fabulous_World_of_Jules_Verne  ↩

3. http://www.imdb.com/title/tt0052374/trivia?ref_=tt_trv_trv ↩

4. http://www.locusmag.com/2004/Reviews/10_WaldropPerson_Verne.html ↩