Cerșetor care comunică prin muzică

Cerșetorii, profesioniști ai comunicării?

Sunt printre noi. O realitate de neevitat. Îi considerăm paria societății. Buni de nimic. Unii chiar așa sunt. Altora viața le-a jucat o festă cruntă. Și unii și alții, pentru a supraviețui, trebuie să facă dovada unor aptitudini de comunicare (verbală, dar mai ales nonverbală) care nu sunt la înde«mâna» oricui. Dar sunt ei, cerșetorii, profesioniști ai comunicării? Când te pregătești să lucrezi în domeniul comunicării sau al relațiilor publice, unul din primele lucruri pe care trebuie să le accepți este că totul poate fi supus dezbaterii, interpretării, deturnării de sens și că nu există un „adevăr” asemeni celui matematic…


Bărbat care citește ziarul cu aceleași știri

Comunicatul de presă ca articol pe blog. Pro sau contra?

Astăzi ne îndreptăm atenția asupra unei metehne ce pare să fi făcut carieră în blogosferă și care, asemeni obiceiurilor proaste, naște prozeliți și se răspândește. Este vorba de comunicatul de presă transformat ad-hoc în articol. Dar mai întâi, trebuie să definim câteva elemente, să lucrăm cu materialul clientului cum s-ar spune, și pornim de la comunicatul de presă. Folosit încă de la începuturile presei scrise, comunicatul de presă reprezintă cel mai simplu mod prin care organizația încearcă să intre în contact cu publicurile sale, demers condiționat de existența mijloacelor de comunicare în masă. Aceleași mijloace de comunicare în masă facilitează…


Lider profetic care își dresează angajații

Exercitarea autorității și tipuri de organizații la Max Weber

Pentru că tot auzim vorbindu-se din ce în ce mai des despre disoluția autorității, profit de ocazie pentru a-l aminti pe acest blog pe unul dintre fondatorii sociologiei moderne și a studiului administrării publice, anume economistul, sociologul, omul politic german, Max Weber ( Karl Emil Maximilian Weber dacă țineți cu tot dinadinsul la etichetă) și vedem împreună ce tipuri de organizații a identificat acesta. Sau ce corelație a stabilit cu exercitarea autorității. Conținut: Ce tipuri de organizații identifică Max Weber Ce tip de organizație preferă Max Weber Am discutat de Weber în facultate dar și, mai recent, în cadrul programului…


Mesaje pe post-it cu fonturi diferite

Același text. Două fonturi diferite. După mesaje diferite

Același text. Două fonturi diferite. După mesaje diferite. Într-un scurt clip intitulat „Vocea font-urilor” (eng. The Voices of Fonts),  autorul (Jonathan Garcia pe numele său), reușește să-și imagineze cum ar suna diferitele font-uri, însă ceea ce pare un simplu exercițiu de amuzament ascunde o realitate faptică, anume că font-ul ales, forma glifelor influențează extrem de mult conținutul mesajului. Și vă explic imediat. Dar mai întâi, știți ce este acela un font ? Conținut: Ce este un font? Dar o glifă? Vocea font-urilor pe video 1. Ce este un font? Dar o glifă? Pe dexonline.ro, nu găsim o definiție oficială a…


La prima întâlnire cu relațiile publice

Prima întâlnire cu relațiile publice online și cele dintâi impresii

Vedem astăzi cum decurge prima întâlnire cu relațiile publice, ce pași urmează  participanții la acest ritual întortocheat și care sunt impresiile formate. Baza pornire o constituie un infografic amuzant, pigmentat cu date și statistici. Folosind  statistici abstracte (să nu spun greu de dovedit), rareori infograficele atrag și… chiar mai rar decât atât, conving, iar dacă n-aș fi putut corobora câteva informații prezentate cu ceea ce cunosc deja, foarte probabil că astăzi vorbeam despre altceva. În definitiv, fostul primar al New York-ului, Fiorello Henry La Guardia, și cel care dă numele aeroportului din New York, spunea despre statistici că sunt „precum…


Exemplificarea formulei lui Lasswell cu cei cinci c

Formula lui Lasswell. Cine (spune)? Ce? (spune) Prin ce (canal)? Cui (spune)? Cu ce (efect)?

Imediat după cel de-al doilea război mondial, un politolog american pe numele său Harold D. Lasswell avea să promoveze o formulă definitorie pentru înțelegerea comunicării ca transmitere de mesaj. Numită și „formula celor cinci W” (pe românește i-am spune „cinci C”), ea avea să fie cunoscută despre „formula lui Lasswell” și are următoarea structură: «Who (says) What (in) What Channel (to) Whom (with) What Effect» «Cine (spune) ? Ce spune ? Ce canal se folosește ? Cui (spune) ? Cu ce efect ?» Acum să mă scuzați dacă n-am de gând să desenez grafice și diagrame, dar lucrurile cred că…


Practicanți relații publice de la Cezar la Barnum

Evoluția relațiilor publice. Infografic PR

Evoluția relațiilor publice rămâne și astăzi un subiect viu disputat, criticii domeniului marșând pe apropierea sa cu propaganda și manipularea, în timp ce idealiștii văd doar partea frumoasă, din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Sigur, când discutăm de relații publice, indiferent dacă abordarea este una teoretică sau cu accente practice, se amintește fără excepție caracterul de nou al domeniului, specialistul în relații publice fiind perceput ca un pionier al secolului trecut. Până la Bernays nimeni altcineva nu s-a recomandat ca „specialist în relații publice”, nici măcar Ivy Ledbetter, dar oare acțiunile de captare a bunăvoinței publicului întreprinse de…


Titlul documentarului Rațiune și Emoție de Disney

Rațiune și emoție într-un scurtmetraj animat Disney

Astăzi vom vorbi despre un scurtmetraj animat Disney din 1943, realizat pe fundamente rămase actuale. Pe numele său Rațiune și emoție (Reason and Emotion)1 este un film de propagandă (nu săriți cu reproșurile întrucât orice discurs – deci și filmul – trebuie încadrat în context, iar în ’43 soarta celui de-al doilea război mondial era departe de a se fi clarificat) care încearcă să explice comportamentul uman prin prisma influenței rațiunii, respectiv a emoției. Rațiunea și emoția, asemeni doctorului Jekyll sau domnului Hyde se luptă în fiecare dintre noi pentru întâietate, un conflict unde învingătorul poate fi determinat doar pentru…


Bărbat care scrie la laptop și transcrie pe hârtie

Cum citezi un tweet într-o lucrare academică după modelul MLA?

Dacă tot am făcut introducerea în „noile media” (eng. new media) abordând problema sindicalizării, dublată de dilema flux complet versus flux parțial, astăzi continuăm pe același trend (al doilea englezism în tot atâtea rânduri) și vedem cum citezi un tweet într-o lucrare academică. Da, ați auzit bine. Un tweet. Un mesaj publicat în rețeaua de socializare Twitter. A cita o sură online a devenit în zilele noastre la fel de natural precum erau trimiterile către literatura de specialitate la începutul secolului trecut, asta și întrucât o serie de mesaje se transmit exclusiv pe canalele online. Nimic de mirare așadar. La…


Logo organizație PRSA

O nouă definiție a relațiilor publice, propusă de PRSA

PRSA (Public Relations Society of America) propune o nouă definiție a relațiilor publice, după ce în ultimii patruzeci de ani s-au făcut eforturi susținute o unifica diferitele accepțiuni sub care sunt privite relațiile publice în general, și relaționiștii în particular. Era necesară o astfel de definiție ? Ce conține ea ? Conținut: Definiții Relații Publice RSA propune o nouă definiție 1. Definiții Relații Publice Un pic de istorie mai întâi. Rex Harlow, un pionier al relațiilor publice și unul dintre cei mai mari teoreticieni, într-un efort temerar desfășurat la mijlocul anilor ’70, a identificat aproape cinci sute de definiții ale…