Poster Experimentatorul cu Peter Sarsgaard și Winona Ryder
25
octombrie

Experimentatorul, un film despre viața lui Stanley Milgram

Ori ce câte ori găsesc cinematograful romanțat ca cea de-a șaptea artă, mă gândesc la Richard Hoggart ale cărui concluzii (ce-i drept, de prin ’57) sunt mai degrabă pesimiste în ceea ce privește caracterul de artă înaltă, rafinată (din contră, el observă apariția unui nou tip de artă comercială, populară și de masă, numită „popular culture”) și la regretatul Sergiu Nicolaescu pentru care orice film de artă (exemplul avansat era Ciuleandra) trebuie să se bucure de succes la public. Artă vs. succes comercial. O aparentă dilemă, dar nu și pentru Michael Almereyda care în cel mai nou film al său…

☞ Citește articolul
Campanii de PR importante din istorie
18
octombrie

Top campanii de relații publice, prezentate într-un infografic

Raportat la alte categorii de subiecte, sunt relativ puține infografice care abordează domeniul relațiilor publice, iar dintre acestea unele mai degrabă încurcă lucrurile decât să le lămurească. Așa se face că citind despre campanii de PR și ceea ce s-a dorit a fi un top al ultimului secol, parcă eram din nou în facultate unde orice problemă avea o singură rezolvare: campania de relații publice. De ce nu (sau pe pe când) un top campanii de relații publice? Om fi rămas cu nostalgia „bălceștilor” din colbul drumurilor și a „macgyverismului” autohton unde totul se rezolvă cu bandă izolatoare sau sfoară…

☞ Citește articolul
Bărbat și femeie loviți de criza de imagine
11
octombrie

Gestionarea crizelor de imagine, seminar gratuit de la MSU

Este interesant să vezi un profesor din Statele Unite înregistrându-și seminarul despre gestionarea crizelor de imagine pentru a-l oferi apoi gratuit pe internet. Iar când același profesor se aude „pe bandă” încurajându-și studenții să folosească laptop-uri, să fie „multitasking” (cum îi alintă), ba mai mult, îi roagă să verifice anumite date din prezentare, parcă ne-am afla într-un episod din Camera Ascunsă ori, ca să dau un exemplu din zona relațiilor publice, în fața unui „staged event”. Dar profesorul dr. Samuel Dyer este real, seminarul s-a desfășurat la MSU (Universitatea de Stat din Missouri), iar înregistrarea este disponibilă gratuit pe iTunes….

☞ Citește articolul
Specialistul în PR Lucien Matrat într-o poză la Lisabona
4
octombrie

Codul de la Atena, primul cod internațional de etică în PR

După două materiale în care i-am avut ca „oaspeți” pe Edward Bernays și Machiavelli, cu toate că ultimul n-a fost nici pe departe „machiavelic” în timpul vieții, era nevoie să asanez un pic atmosfera și ce poate fi nimerit decât „Codul internațional de etică pentru Relații Publice”? Sau „Codul de la Atena”, cum i se spune, după numele orașului unde a fost adoptat de Asociația Internațională de Relații Publice (IPRA), la Adunarea Generală din mai 1965. Și am răspuns după aproape 5 ani la o posibilă întrebare la examenul de Introducere în Relații Publice: „Ce asociație a elaborat Codul de…

☞ Citește articolul
Miles Unger vorbește despre Florența și Machiavelli
27
septembrie

A fost Machiavelli machiavelic? Naivitatea gânditorului florentin

Am ajuns astăzi la Machiavelli, creatorului celebrei „scrisori de intenție” sau de angajare cunoscută drept Principele și la dilema lăsată exegeților scriitorului florentin… dacă a fost sau nu Machiavelli machiavelic. Înainte să vorbim despre Machiavelli ori să vizionăm prezentarea lui Miles Unger1, autor a două cărți despre Italia Renascentistă: Magnifico: The Brilliant Life and Violent Times of Lorenzo de’ Medici (2008) și Machiavelli: A Biography (2011), invitat la UMW (Universitatea Mary Washington) în 2014, propun să vedem ce se înțelege prin „machiavelic”. V-a făcut cineva vreun „compliment” numindu-vă „machiavelic”? Vă imaginați ca fiind o persoană „machiavelică”? Ori „gratulați” mai degrabă…

☞ Citește articolul
Ouă și șuncă prăjită pe pâine la recomandarea lui Edward Bernays
20
septembrie

Micul dejun cu bacon și ouă ochiuri la recomandarea… lui Bernays

Dacă vă întreb ce fel de mic dejun preferați, ce-mi veți răspunde? Ceva ușor gen pâine prăjită, suc natural, cafea sau un mic dejun consistent cu bacon și ouă ochiuri? Sau hai să întreb altfel. Ce mănâncă americanii dimineața? Americanii pe care i-am văzut (unii dintre noi) pentru prima dată în Dallas și apoi după 1990 când la fiecare colț de stradă găseam un centru de închiriere cu ultimele producții Hollywoodiene. E un film simpatic (asta în condițiile în care Silvester Stallone într-o comedie e precum proverbialul elefant într-un magazin de porțelanuri), „Stop! Or My Mom Will Shoot” (ro. Stai…

☞ Citește articolul
Economic policy - Economy
12
septembrie

3 crize de imagine alimentate de rețelele sociale

Când am fost în facultate, se discuta despre crizele de imagine pe principiul „somewhere over de rainbow”, atmosfera feerică amintind mai degrabă de seria Settlers decât de realitatea tumultuoasă în care trăim. Exemple au fost puține. Un pic de Tylenol, cât să nu ne doară capul (ca-n reclamă) și vreo 2-3 gafe autohtone pe care mi-e greu să le înscriu în categoria crizelor de imagine întrucât respectivii nu aveau „o imagine” în sensul de capital simbolic. Imaginați-mi bucura să regăsesc într-un infografic realizat de Alterian (devenit parte a SDL) o ilustrare a 3 crize de imagine unde rețelele sociale au…

☞ Citește articolul
Ziarele vremii despre Războiul lumilor
6
septembrie

Gestionarea unei situații de criză: Orson Welles și CBS

Pentru cei mai mulți, contribuția lui Welles în războiul imaginar cu marțienii ori în războiul (real) cu marțienii imaginari se încheie odată cu transmisiunea Teatrului Radiofonic Mercury la ora locală 21.00. Din contră. În dimineața zilei de 31 octombrie Orson Welles avea să susțină o conferință de presă la sediul CBS, dezamorsând din fașă un conflict ce ar fi angajat Columbia Broadcasting System într-un război pe trei fronturi. O dată cu stațiile rivale, apoi cu FCC (Comisia Federală de Comunicații) și nu în ultimul rând cu acea parte a publicului care s-a simțit înșelată și amenința postul cu procese costisitoare….

☞ Citește articolul
Coperta discului orignal cu înregistrarea teatrului radiofonic Războiul lumilor
30
august

Războiul Lumilor, dramatizarea incredibilă a lui Orson Welles

Pe 30 octombrie 1938 lumea s-a sfârșit. Sau cel puțin așa a părut pentru cei surprinși cu urechea lipită de aparatele radio, ascultând Războiul Lumilor pus în scenă de Orson Welles. În acea noapte, milioane de ascultători ai postului CBS s-au lăsat prinși într-un conflict imaginar, experimentând în mai puțin de o oră cât a durat emisiunea Teatrului Radiofonic Mercury spaimele premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial. Imaginea apocaliptică a oamenilor căzând ca muștele, dezintegrați de razele mașinilor de luptă desprinse din alte lumi dar aduse pe calea undelor de Orson Welles, John Houseman și Howard Koch, New Yorkul asediat…

☞ Citește articolul
Enumerarea celor trei principii ale interacționismului simbolic
22
august

Interacționismul simbolic. Cum negociem înțelesul lucrurilor?

Ca mai toate articolele de pe acest blog și următorul are ca punct de plecare o discuție recentă privind înțelesurile diferite ale aceluiași lucru, moment propice de a le reaminti colegilor teoria lui Herbert Blumer și sintagma lansată în 1937: interacționismul simbolic. Vă închipuiți doar surpriza celor care se așteptatu să termine rapid discuția, să treacă la punerea în aplicare a celor stabilite, s-au trezit dintr-o dată cu un nou punct pe „ordinea de zi”. Ați ghicit. Interacționismul simbolic. Vom vedea în continuare ce se înțelege prin interacționism simbolic și de ce înțelesul unui lucru derivă din consecințele sale practice….

☞ Citește articolul