Prima întâlnire cu relațiile publice online și cele dintâi impresii

Vedem astăzi cum decurge prima întâlnire cu relațiile publice, ce pași urmează  participanții la acest ritual întortocheat și care sunt impresiile formate. Baza pornire o constituie un infografic amuzant, pigmentat cu date și statistici.

Folosind  statistici abstracte (să nu spun greu de dovedit), rareori infograficele atrag și… chiar mai rar decât atât, conving, iar dacă n-aș fi putut corobora câteva informații prezentate cu ceea ce cunosc deja, foarte probabil că astăzi vorbeam despre altceva. În definitiv, fostul primar al New York-ului, Fiorello Henry La Guardia, și cel care dă numele aeroportului din New York, spunea despre statistici că sunt „precum nebunii”, „gata să depună mărturie pentru ambele părți”. Mai important este CINE utilizează aceste statistici și în CE SCOP, după aminteam într-un material anterior.

Ar fi redundant să reiau aceleași informații schimbând doar forma prezentării și cum cifrele (apropo, cifrele sunt de la 0 la 9, în timp ce numerele sunt compuse din una sau mai multe cifre – paranteză închisă) n-au avut și nu vor avea nevoie de traducere, propun să ne axăm asupra a două elemente, anume importanța canalului de transmitere (respectiv importanța prezenței online) și claritatea mesajului.

Conținut:

1. Importanța prezenței online
2. Online PR sau relații publice online

Importanța prezenței online

Iar dacă tot am atins subiectul prezenței online, câte organizații credeți că-și privesc site-ul ca pe un instrument de comunicare indispensabil și câte, văd în acesta mai degrabă un „must de done”, o sarcină „de servici”, un punct de bifat pe agenda unde altele sunt prioritățile ? Asta în condițiile în care, să citez din infografic, aproximativ 10% din populație are acces la mediul online, spre deosebire de 2% cât se înregistra în urmă cu un deceniu.

Mergem mai departe. Câte organizații credeți că investesc în realizarea de texte coerente pentru propriul site, în actualizarea lor și adaptarea la cerințele publicului ? Epoca în care site-ul era privit ca asemeni unei cărți de vizită online a apus, iar a presupune că „știi” ce vrea publicul, a-i livra un conținut de care acesta nu se poate atașa reprezintă mai mult decât o greșeală. E pierdere de vreme.

Se pune apoi problema dacă nu cumva costurile depășesc beneficiile, acel ROI sau„Return on Investment”, ceea mai răspândită scuză fiind aceea că nu sunt bani. Însă tot din infografic aflăm că 74% dintre consumatori își fundamentează deciziile pe informațiile primite din rețele sociale. E scump să te implici, e falimentar să stai deoparte.

Generațiile se succed parcă din ce în ce mai rapid. Preferințele consumatorilor se modifică (ori sunt modificate, depinde din ce unghi privim acțiunea), iar asta face ca organizațiile să lupte pentru a anticipa schimbarea, pentru a o accelera / întârzia și, de ce să nu recunoșteam, pentru pentru a profita de ea.

Ori devine lesne de înțeles de ce noile media, și mai cu seamă rețelele de socializare, capătă un rol crucial în a gestionat această schimbare, specialistul în relații publice fiind obligat să se adreseze publicurilor pe canalele pe care aceștia deja le folosesc și, important, folosind un limbaj familiar. Altfel spus, organizațiile nu pot fi prietenii voștri pe Facebook ori pe Twitter, dar ele pot (și trebuie) să aibă o atitudine prietenoasă.

În final, nu uitați de acronimul impus pe Kelly Johnson, K.I.S.S. („Keep It Short and Simple”, „keep it simple and straightforward”etc.), cel mai simplu drum spre obiectivul ales fiind în linie dreaptă, dar nici de alternativa acestuia „Keep It Simple or be Stupid”. Un motiv suficient să pun punct.

Prima întâlnire cu relațiile publice online

Sursa: http://visual.ly/your-first-date-online-pr