STEFA MEDIA
Profesorul Wikipedia sau riscurile informării superficiale
Articol de 707 de cuvinte. Timp pentru citire: 4 - 6 minuteProfesorul Wikipedia ne demonstrează riscurile informării superficiale, incomplete, sau dintr-o singură sursă.
După cum cunoașteți, Wikipedia reprezintă o sursă facilă de informații, și extrem de atractivă, grație celor peste 17 milioane de articole disponibile oricând, de oriunde și, cel mai important, oferite gratuit. În cei 11 ani de existență, dincolo de statisticile a căror relevanță lasă loc de interpretări, Wikipedia se poate lăuda cu două performanțe clare. I-a făcut pe cei de la Microsoft să renunțe la Encarta. Și doi, a determinat Britannica, celebra enciclopedie, să lase print-ul pentru a se muta, contra cost de acestă dată, în spațiul virtual.
Grație efortului neremunerat, a voluntarilor care în ultimul deceniu au dat viață proiectului Wikipedia, modul în care căutăm și accesăm informația online s-a schimbat fundamental și ne arătăm surprinși să descoperim vreun subiect ori personalitate ce nu are (încă) o pagină dedicată pe Wikipedia. Fără riscul de greși, pot spune despre Wikipedia că a depășit de mult stadiul unei „simple” enciclopedii, devenind un fenomen cultural, sinonim dacă vreți cu libertatea de exprimare, libertatea de informare și softul liber. Nu întâmplător, Wikipedia s-a alăturat protestului anti-SOPA, pe 28 ianuarie 2012, aproximativ 160 de milioane de oameni luând act de pericolul pe care SOPA îl reprezintă la adresa circulației libere a informației.
1. Wikipedia, punctul forte este și punctul său slab
Marele avantaj, dar totodată și călcâiul lui Ahile, este că la scrierea articolelor poate contribui oricine, indiferent de vârstă, statut socialetc. singurele condiții fiind accesul la internet și dorința de a participa voluntar la scrierea acestei enciclopedii. Bine, mă veți întreba, dar unde este problema? Există întotdeauna și „o parte întunecată a Lunii”, fiindcă în redactarea sau modificarea articolelor pot interveni persoane care nu stăpânesc subiectul respectiv, sau, intenționat și în scopuri personale practică dezinformarea.
De exemplu, cu ceva vreme în urmă, membrii „Bisericii Scientologice” au modificat o serie de articole spre a-și promova interesele, determinându-i pe administratorii Wikipedia, îngrijorați că astfel de incidente pot afecta reputația de neutralitate a site-ului, să blochez IP-urile celor implicați în scandal. A fost un semnal de alarmă, încă unul menit să ridice noi semne de întrebare despre câtă bază se poate pune pe informațiile furnizate de Wikipedia. Există administratori care veghează (alături de comunitatea Wikipedia) ca articolele să fie imparțiale, să nu conțină inexactități, sunt scripturi speciale ce fac posibilă identificarea locațiile de unde se fac aceste editări și, în cazul unor modificări „părtinitoare” se intervine destul de rapid, dar scăpări au existat… și probabil vor mai exista.
Uneori este amuzant (ne amintim de Edgar Davids transferat la Urziceni – și nu de către profesorul Wikipedia, devenit manager), alteori trist (decesul senatorului american Ted Kenedy a survenit mai întâi pe Wikipedia și la interval de câțiva ani în realitate), dar ce cele mai multe ori este frustrant să vezi știri false pe site, ori informații a căror valabilitate sfidează logica să constituie bază de referință pentru articole prin ziare sau chiar pentru lucrări științifice.
2. Profesorul Wikipedia
Filmulețului de astăzi de la College Humor1este dedicat profesorul Wikipedia, prezentat cu ghilimele de rigoare întrucât, după cum spuneam anterior, calitatea informațiilor furnizate lasă loc de îmbunătățiri. Dar ce alternativă avem? Britannica? Dacă prețul nu e problemă, numărul redus de articole (în comparație cu Wikipedia) e descurajant. Site-urile „oficiale”? Fără supărare, dar cel puțin jumătate din informații sunt aranjate și rearanjate de PR-iști care-l pot transforma pe Pol Pot în urmașul Maicii Tereza. Blogurile? Apar și dispar precum ciupercile după ploaie. Și multe au aceeași consistență.
Cea mai la îndemână soluție o reprezintă tot Wikipedia, corectată și actualizată. Articol, cu articol. Pagină, cu pagină. Pas, cu pas. Pentru că nu-i așa, fiecare călătorie începe cu primul pas.