Relațiile publice online și comunitatea

Relații publice online, relații publice 2.0. Este comunitatea importantă?

Câte cafele merit? VOTEAZĂ (click pe imagine):

1 Cafea2 Cafele3 Cafele4 Cafele5 Cafele (Mai scriu un articol) 4,67 rating dintr-un maxim de 5 și 3 vot/uri

Articol de 876 de cuvinte. Timp pentru citire: 4 - 7 minute
Pahon Bogdan-Andrei

Relațiile publice 2.0, numite și relații publice online, având la dispoziție noile mijloace comunicare (poșta electronică, blogul, rețelele sociale, pe scurt, tot ce înseamnă rețeaua internet), pot face următorul pas orientându-se spre comunitate, spre legătura pe care comunicatorul o poate stabili cu publicul țintă în baza abordării directe. La nivel microsocial. Fără intervenția mass-media.

În România chiar am avut parte de un experiment interesant după 1989, și apoi după 1995, când mesaje trimise aparent în eter și-au atins scopul. Au schimbat sisteme, regimuri. Au perpetuat curente de opiniei, ori au dat naștere altora noi. Au impus în viața publică anumite subiecte ori persoane, pe principiul conform căruia mass-media nu-ți poate spune cum să gândești, dar îți poate arăta la ce să te gândești. Și totul prin mesaje livrate maselor, adică publicului difuz (confuz, de asemeni), nu foarte bine structurat, lipsit de personalitate.

relații publice online

Relațiile publice online sunt strâns legate de comunicate

Pare un pic paradoxal, dar e simplu. Gândiți-vă. Înainte învățam aceleași lucruri, consumam cu toții aproximativ aceleași produse, subiectele de discuție se mențineau în limite relativ fixe, iar orizontul de așteptare era unul, de ce să nu recunoaștem, limitat. Ori era firesc să răspundem la aceeași stimuli. Apariția diversității, spargerea monotoniei, a fragmentat extraordinar aceste publicuri, astfel încât un producător se vede obligat să livreze nu un produs / mesaj pentru un public țintă, ci o întreagă categorie de produse pentru tot atâtea categorii de public. Avem parte de produse individualizate. De mesaje individualizate.


Convinge tribul. Convinge comunitatea

Seth Godin, unul din personajele mele preferate, are o teorie interesantă despre triburi, despre modul în care oricine poate alege să conducă, dacă dorește. Conduce, retrage-te (lasă pe altul să conducă), dar nu sta degeaba, spune Seth Godin. Tribul modern identificat de Godin, spre deosebire de publicul confuz amintit la începutul articolului, are un interes comun și mijloacele ce facilitează interacțiunea în interacțiunea grupului. Adică e-mail, blog, rețele sociale… internet.

Noile media au fragmentat masele. Noile media au creat triburile. Iar în spatele divizării aparente, are loc o regrupare.

Care este diferența dintre relații publice online și relațiile publice de până acum ? Cui livrezi mesajul. Și mai ales, în ce mod ? Aplicând schema din interiorul unui trib (Triburi, Seth Godin, Ed. Publica, București pag.32) știm că se comunică de la lider către trib, de la trib către lider, între membrii tribului, dar și din interiorul tribului către persoane „din afară”. Cuvântul cheie ? Trib. Cui livrezi mesajul ? Tribului. Prin intermediul canalelor de comunicare, acceptate și folosite deja de membrii tribului.

Nu vă cantonați încercând să identificații neapărat liderii, convinși că restul îi vor urma precum o hoardă de lemingi. Ei au atâta putere cât le acordă tribunul. Și tot atâta încredere. Un număr de 15.000 de fani sau doar 15 este irelevant câtă vreme aceștia au posibilitatea, ca într-o zi să urmeze pe altcineva.

În schimb, vizați comunitățile (asta ne spune și filmulețul de la RealWire http://www.youtube.com/user/RealWIre), încercați să vă integrați în trib înainte de a-l asalta cu mesaje. Ascultați înainte a vorbi. Perseverați, dar fiți răbdători. Identificați interesul comun membrilor tribului și concepeți mesajele de așa natură încât să reflecte acel interes. De exemplu, un trib axat pe problemele de mediu se va dovedi receptiv la campanii CSR având ca obiect / rezultat o lume mai puțin poluată și chiar își poate arăta susținerea pentru un candidat „verde”. Fără alte exerciții de persuasiune. Fără intervenții asupra liderului de trib.


Relații Publice online înseamnă comunitate


Ce n-ar trebui să însemne relații publice online?

Relații publice online nu înseamnă livrarea aceluiași tip de mesaje prin intermediul noilor media. Relațiile publice online trebuie să înceapă prin identificarea noilor categorii de public, a triburilor, integrarea și livrarea de mesaje adaptate.

La fel, relațiile publice online nu înseamnă social media! NU poți pune egal între o activitate de durată, făcută după un plan bine stabilit și al cărei obiectiv este câștigarea încrederii publicurilor, și canalele de comunicare folosite. La fel cum nu poți pune egal între strategie, tactică și mijloace.

Nu sunt relații publice online nici relațiile publice clasice desfășurate în mediul online. Ar fi prea simplu să înlocuim comunicatul de presă dactilografiat și trimis prin fax cu varianta sa electronică, conferințele cu video-conferințele sau vrabia din mână cu zburătoarea de pe gard. Relații publice online înseamnă vizarea unor segmente de public mai greu sau imposibil de atins cu mijloace tradiționale. Înseamnă eludarea mijloacelor de comunicare în masă tradiționale.

Și cu asta punem punct, ne uităm la filme și mâncăm floricele 😉

Categorii și etichete