Cartea cu Scufița roșie în bibliotecă

Scufița Roșie 2.0. O adaptare a mesajului la vremurile moderne

Câte cafele merit? VOTEAZĂ (click pe imagine):

1 Cafea2 Cafele3 Cafele4 Cafele5 Cafele (Mai scriu un articol) 4,67 rating dintr-un maxim de 5 și 3 vot/uri

Articol de 814 de cuvinte. Timp pentru citire: 4 - 7 minute

E roșie, e scufiță și adaptată la timpurile moderne, personajul lui Charles Perrault vine cu un mesaj adaptat ecosistemului 2.0 fiindcă unul din secretele comunicării constă în decodificarea mesajelor conform interesului comunicatorului. Totul se poate (re)folosi. Inclusiv Scufița Roșie 2.0. Mai există și aberanta decodare,  să avem o scufiță care înțelege totul după bunul plac, dar plecăm de la premisa că ne interesează ca mesajul transmis să fie „citit” după codul anticipat. Cum facem asta?


Conținut:

  1. Scufița (roșie și pe scurt)
  2. Scufița Roșie 2.0 pe video
  3. De unde vine 2.0?

scufița roșie 2.0

Scufiţa Roşie 2.0, adaptată vremurilor moderne


1. Scufița (roșie și pe scurt)

Scufița Roșie1reprezintă unul din cele mai cunoscute basme populare europene, diferite versiune circulând încă din secolul al XIV-lea sub denumirea de „La finta nonna” (Bunica falsă), însă puțini știu că până la Charles Perrault, culoarea mantiei nu doar că nu era roșie, dar nici nu conta. Charles Perrault, în colecția sa de povești și basme cu tentă moralizatoare („Histoires et contes du temps passé, avec des moralités. Contes de ma mère l’Oye”, 1697), introduce acest indiciu, doar aparent superficial, și creează ce astăzi numim „Le Petit Chaperon Rouge” (fr), „Little Red Riding Hood” (eng) sau „Scufița Roșie” (ro).

De aici o serie întreagă de adaptări, de la Frații Grimm în secolul XVIII, la „adevărata poveste” a scufiței un secolul mai târziu și până la interpretări îndrăznețe din zilele noastre ce pun în lumină tenta erotică a basmului. Le știți, sunt disponibile pe internet.

Am găsit însă recent o reinterpretare a basmului într-o formă animată atractivă, o adaptare la vremurile moderne făcută de suedezul Tomas Nilsson. Nici aici ideea nu este întrutotul nouă, o dovadă în plus dacă vreți a faptului că a fi original nu este același lucru cu a fi autentic, dar important este cum reușești să transmiți mesajul, apelând la acele elemente dintr-un univers cunoscut publicului și, mai departe, rezultatul actului de comunicare. Ce înțelege publicul.


2. Scufița Roșie 2.0 pe video

Am numit-o așa din motive evidente (voi explica ulterior), folosește ca suport comunicațional elemente din realitatea de zi cu zi: prețurile sau simbolul euro, calcularea distanței cu un program asemănător celor pe care le avem pe telefoanele mobile, detalii despre mediul înconjurător, despre casa bunici văzută ca ofertă imobiliară sau medicamentul bunii (rapid, sigur și eficient – și bine-nțeles, cu cod de bare) și până la costumul vânătorului, acum doar 399 de dolari.

Pentru a fi decodificat corect (conform sensului dorit de comunicator), orice mesaj trebuie să se folosească de ceea ce receptorul cunoaște deja, de tiparul său cultural sau social. Concret. Poate n-ați văzut un vânător, nu sunteți familiarizați cu echipamentul său standard, dar imaginea (costum de vânătoare + pușcă + cuțit) este suficientă pentru a extrage din memorie o imagine, un stereotip. Oamenii consideră drept fapte, nu ceea ce este realitate, ci ceea ce ei percep că sunt acele fapte. Iar realitatea construită condiționează acțiunile viitoare.

Walter Lippmann, celebrul politolog american, vorbea de o serie întreagă de tipare ce cenzori ce filtrează informația înainte de a fi analizată critic sau evaluată și care controlează procesul de modelare a atitudinilor, și de aici a comportamentelor. Sunt stereotipurile și șabloanele din mintea noastră.

Un comunicator trebuie să cunoască aceste stereotipuri și să folosească în mesajele sale, ca instrumente. Altfel devine el însuși un instrument al sorții, al hazardului. Valabil și pentru Scufița Roșie 2.0 sau de orice culoare ar fi aceasta.


3. De unde vine 2.0?

Și pentru că tot a venit vorba de 2.0, cartea „New Media” ( Dorina Guțu-Tudor), capitolul „Web 2.0: o naștere contestată” vine să lămurească un problema, cel puțin pentru publicul autohton.

Termenul web 2.0 a fost folosit pentru prima dată în 2004 la o conferință organizată de Tim O’Reilly și Media Live International, făcând trimitere la servicii de internet din a doua generație. Apoi, internauții din lumea întreagă au început să asocieze web 2.0 cu perioada de după marele crash dot.com (pe fondul speculațiilor bursiere – Dot-com bubble – companiile care acționau în mediul online s-au prăbușit – de exemplu, acțiunile Amazon.com au scăzut cu 94%!!!) și a revirimentului economic, marcând așadar nu atât descoperirea unor noi tehnologii, ci redescoperirea încrederii.

 Și voi tocmai ați redescoperit Scufița Roșie, devenită Scufița Roșie 2.0.


  1. http://en.wikipedia.org/wiki/Little_Red_Riding_Hood 

Categorii și etichete

Autor:

Sunt licențiat în Științele Comunicării (specializarea Comunicare și Relații Publice), lucrez în calitate de consultant la o firmă de marketing digital și pentru articole folosesc citate. Ce credeți, „mă calific” pentru a scrie pe blog?