Mesajul lui Seth Godin de pe coperta cărții Triburi

Seth Godin, Triburi. Sau cum oamenii vor să fie conduși

Câte cafele merit? VOTEAZĂ (click pe imagine):

1 Cafea2 Cafele3 Cafele4 Cafele5 Cafele (Mai scriu un articol) 5,00 rating dintr-un maxim de 5 și 2 vot/uri

Articol de 1032 de cuvinte. Timp pentru citire: 5 - 8 minute
Pahon Bogdan-Andrei

Amintind în articolul trecut despre Seth Godin și ale sale triburi, de fapt „ale noastre”, am zis că s-ar impune câteva cuvinte despre această carte, mai ales întrucât de curând a fost tipărită în limba română. Numărul unul în lista celor mai bine vândute audio book-uri de pe iTunes, numărul cinci în topul vânzărilor pe Amazon sau cotată pe patru în Wall Street Journal, „Triburi” reprezintă mai mut decât o carte. E o lecție de viață. O lecție a celor care au reușit, învingându-și frica și prejudecățile. O lecție a celor care au încercat.

Nu-mi propun să scriu o recenzie. Nici Seth Godin nu și-a propus să scrie neapărat o carte. A avut câteva idei (idei bune) și a dorit să le ni le împărtășească, cu speranța că vom reține câte ceva. Că doar „ceva” este mai mult decât „nimic”. Iar asta ar trebui să fie morala oricărei cărți, a oricărui act de acumulare de cunoștințe. N-am mai citit de ani buni cu scopul „de a învăța”(nici pentru examene, nici aiurea), ci pentru a înțelege. Pentru a înțelege de lucrurile sunt așa și nu altfel. Sau ce demersuri sunt necesare pentru a obține rezultatele scontate.


coperta cărții triburi de seth godin

Seth Godin, triburile suntem noi?

1. Societatea actuală are un deficit de lideri. Întrebat fiind la seminarul de „Comunicare și Cultură Organizațională” despre diferența între lider și manager, am răspuns ușor criptic „managerul îi conduce pe oameni, liderul îi conduce pe calea cea bună”. Voi reveni asupra distincției lider / manager, dar pentru moment este suficient să pun că avem prea mulți manageri („Fata mea e manager / Urca firma pân’ la cer.” – Partizan) și prea puțini lideri. Mai mult, conform unor idei preconcepute, liderii ar fi născuți, ar beneficia de însușiri ieșite din comun (ca de exemplu o charismă extraordinară), pe când realitatea, atent observată de Godin, este că oricine poate deveni un lider dacă își dorește. Liderii n-au altceva în comun decât decizia asumată de deveni lideri.

2. Religia și credința sunt două lucruri diferite. Corect. Religia are ca scop perpetuarea credinței, de aici și multitudinea de practici, rituri, ritualuri atent stabilite prin canoane, pe când credința reprezintă mai degrabă o decizie personală. „Credința este ceea ce faci” (Seth Godin). Credința este a liderului ce pleacă să schimbe lumea. Religia reprezintă apanajul organizațiilor ce vor să mențină starea de fapt. Status quo-ul.

3. A fi prezent, nu înseamnă că vei conta. E bine să fii prezent pe Twitter, pe Facebook, pe LinkedIn dacă ai un CV ce crezi că merită atenția noastră, dar nu confunda participarea cu puterea de a influența acțiunile celor din din jur. Adepții, fanii, prietenii nu sunt în mod obligatoriu membrii tribului tău și nici un indicator al succesului. Deunăzi îmi spunea un amic pe Twitter despre o persoană cu opt sute și ceva de „prieteni” ce își aprecia singură o postare. „Majoritatea oamenilor nu contează prea mult” (Seth Godin)

4. Învață să ai răbdare, ascultă. Seth Godin amintește de Ronald Reagan și abilitatea de a-i asculta pe cei din jurul său. Îi asculta, dar proceda conform viziunii și instinctelor sale (a se vedea discursul de poarta Brandenburg discutat aici pe blog) pentru că nu poți face pe plac mulțimii. Îi asculta și îi conducea.

5. Panica și frica sunt dușmanii liderilor. Ați citit Dune ? Litania împotriva fricii vă spune ceva ? Învățăturile Bene Gesserit ale tânărului Paul Atreides ? „Să nu mă tem. Frica este ucigașul minții. Frica este moartea măruntă purtătoare a desființării totale. Îmi voi înfrunta frica. O voi lăsa să treacă prin mine, peste mine. Iar după ce va fi trecut, voi întoarce ochiul interior ți voi privi în urma sa. Pe unde frica a trecut nu a mai rămas nimic. Doar eu…” (Dune, Frank Herbert) „Folosește-ți mintea pentru scăpa de frică” (Seth Godin).

6. „Împotmoliți în prostie”. Trist dar adevărat. Să vezi organizații la începutul secolului XXI jucând după reguli stabilite cu sute de ani în urmă pentru ca apoi să invoce ghinionul, neșansa divină sau teorii ale conspirației, să găsești indivizi ce aduc ca argument al propriei neputințe strategii rigide, nu e doar trist, ci de-a dreptul comic… că doar „într-o lume aflată în schimbare, cine se distrează mai mult ?” (Seth Godin).

7. Obișnuit înseamnă mediocru. Lumea s-a săturat de oameni obișnuiți, de produse obișnuite. De tot ceea ce înseamnă banal și chiar mediocru. Nu este suficient să faci ceva, trebuie să faci ceva remarcabil. Sau cel puțin să încerci întrucât marea turmă are tot interesul să te trimită la colț. Și-ți reamintește continuu acest lucru.

Și încă ceva. Tot din Triburi, de la Seth Godin citire: „Oamenii nu cred ce le spui. Rareori cred ce le arăți. Adesea cred ce le spun prietenii. Întotdeauna cred ce-și spun singuri.”  Ne construim propriile narațiuni și memoria este cel mai iscusit falsificator al istoriei.


Seth Godin despre triburile pe care le conducem (temporar)


Triburi, la final

Înțelegeți acum de ce orice pleacă de premisă că trebuie să-și construiască un trib căruia să-i vândă (nu contează ce anume), eșuează din start. Nu construiești triburile în jurul a ceea ce TU vrei să obții. Ale sunt triburi, sunt segmente de clienți. Liste în CRM. NU ai triburi, NU deții triburi. Construiești triburile în jurul comunităților existente și a membrilor acestora ale căror valori le împărtășești și îți amintești zi de zi că ești privilegiat să le vorbești, să te conectezi cu ei și, pentru scurt timp, chiar să-i conduci.

Categorii și etichete