Posterul filmului din 2015 dedicat exprimentului de la Stanford
22
noiembrie

Experimentul Stanford (1971). Cât de fidel este filmul din 2015?

Povestea de azi începe în 1971, când Philip Zimbardo a decis împreună cu un grup de sociologi să transforme subsolul Facultății de Psihologie a Universității Stanford în închisoare pentru a testa influența circumstanțelor exterioare asupra comportamentului uman. Se aștepta la două săptămâni plictisitoare în care să urmărească adolescenți plictisiți în căutarea trecerii timpului și a banilor promiși. A oprit experimentul Stanford (cum avea să rămână cunoscut) după doar 6 zile, șocat de cele văzute și de propria-i transformare. S-au scris cărți, Zimbardo a devenit faimos, s-au făcut documentare și filme artistice. Luați loc și haideți să vedem ce lipsește filmului…

☞ Citește articolul
Stanley Milgram cu celebrul său aparat de șocuri folosit în experiment
2
aprilie

Experimentul Milgram. Cât de obedienți suntem în realitate?

Ultima mare conflagrație mondială, încheiată cu aruncarea bombelor atomice și seria de procese de la Nuremberg, aveau să-i suscite interesul psihologului american Stanley Milgram care s-a întrebat ce mecanisme există în spatele unor acte de o cruzime neînchipuită pentru o lume „civilizată”. Așa cum scrie Douglas Mook, „ne putem consola cu gândul că liderii naziști, gărzile și administratorii lagărelor de concentrare erau de obicei oameni răi”, dar nu riscăm o abordare simplistă? Vedem astăzi când vorbim despre experimentul Milgram.

☞ Citește articolul
Filmare cu camera ascunsă la experimentul din lift
5
iulie

Experimentul din lift, coordonator: Solomon Asch. Cum a decurs?

Ne-am lămurit într-un articol trecut cum influența de grup dă naștere conformismului social și cum, odată controlată majoritatea, cei câțiva subiecți naivi, cel mai probabil, se vor conforma, adoptând părerea grupului. Astăzi mai vedem un exemplu din aceeași serie, cu Solomon Asch în calitate de consultant pentru experimentul din lift, un episod al faimosului spectacol de divertisment american, Candid Camera (Camera Ascunsă). Numit „Face the Rear”, sau pe românește „Fața la perete”, episodul surprinde reacțiile tardive ale subiecților de a-și menține individualitatea, în condițiile în care toți ceilalți toți participanți la experiment erau complici, asigurând condiția atât de necesară enunțată…

☞ Citește articolul
Subiecții experimentul lui Asch, recreat în 1970
1
iulie

Experimentul lui Asch și conformismul de grup. Ce trebuie să reținem?

Fără îndoială, experimentul lui Asch sau mai corect spus, experimentele din 1951 și 1956 gândite de Solomon Asch sunt printre cele mai cunoscute din psihologie, dând naștere la vii discuții, comentarii și chiar abordări teoretice noi. Și mai interesant e că Asch coordonează aceste experimentele la mai bine de 10 ani după ce făcuse o primă tentativă pentru a demonstra cum studenții / subiecții confruntați cu o opinie favorabilă, tind să-și formeze o opinie pozitivă. A fost unul dintre cele mai puternice semne ale prezenței conformismului într-un grup pe care Asch s-a gândit să-l testeze… Conținut: În ce a constat…

☞ Citește articolul