Modelul co-orientării după Chaffee și McLeod, 1973

Modelul co-orientării propus de Chaffee și McLeod

Steven H. Chaffee și Jack M. McLeod au personificat un model de colaborare pe cât de neașteptată pe atât de avantajoasă, cercetărilor celor doi și ale studenților coordonați de ei identificându-se cu Centrul de Cercetare al Comunicării de Masă de la Universitatea din Wisconsin. Au conlucrat la identificarea tiparelor de comunicare în familie (FCP) evidențiind legătura între tipul de comunicare practicat și aviditatea pentru producțiile mass-media (tot ei vor stabili care dintre aceste tipare favorizează consumul de producții violente) și vor prezenta împreună modelul co-orientării, dezvoltând ideilor profesorilor Carter și Newcomb, alături de care McLeod studiase în facultate. Modelul teoretic…

Afiș care anunță cursul online gratuit de introducere în științele comunicării

Introducere în științele comunicării, curs gratuit pe Coursera

Introducere în științele comunicării este un curs disponibil pe cunoscuta platformă Coursera, susținut sub egida Universității din Amsterdam. Și mi s-a părut un instrument simpatic pentru a ne testa cunoștințele sau memoria, mai ales întrucât istoria comunicării este disciplină obligatorie la examenul de licență și blogul de față își propune să dea o mână de ajutor celor care vor să învețe. Și mai simpatic este profesorul Rutger Graaf care pe parcursul a patru săptămâni sau 28 de ore cât durează acest MOOC, ne poartă spre perioada de început științelor comunicării pentru a intra în abordările tehnice cu teorii și modele…

Bărbat care prezintă etapele comunicării în modelul Westley-MacLean

Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală și de masă

În strânsă legătură cu modelul lui Newcomb, vă prezint în continuare un alt model al comunicării, anume modelul Westley MacLean1. Denumirea e dată de numele celor doi co-autori: Bruce Westley (unul dintre creatorii studiilor de jurnalism), respectiv Malcolm S. MacLean (director al Școlii de Jurnalism Universitare din 1967 până în 1974). Avem așadar de-a face cu cunoscători ai principiile jurnalismului, și nu întâmplător, modelul comunicării pe care aveau să-l propună în 1957 (la scurtă vreme după Newcomb, 1953) se pretează atât comunicării interpersonale, cât și (sau mai ales) comunicării de masă. Conținut: Modelul Westley MacLean Modelul Westley Maclean adaptat comunicării…

Ilustrarea modelului comunicării lui Newcomb

Modelul lui Newcomb sau de ce oamenii au nevoie de informație

Bine v-am regăsit. Astăzi discutăm despre modelul lui Newcomb, sau modelul ABX așa cum mai este el cunoscut, lansat de americanul Theodore Mead Newcomb. Este un model relativ simplu, mai puțin cunoscut printre celelalte modele ale comunicării, însă care merită atenția noastră întrucât abordează în premieră rolul comunicării într-o relație socială, și chiar în societate. Conținut: Ce spune studiul lui Newcomb Modelul lui Newcomb De la bun început, trebuie spus că Newcomb1 a fost specializat în psihologie socială și mai bine de jumătate de secol din viață și l-a dedicat îmbunătățirii mecanismelor de motivație și percepție, ca parte a înțelegerii…

Schema modelului comunicării dezvoltat de Gerbner

Modelul lui Gerbner. Ce implică dimensiunea perceptivă?

În 1956, cercetătorul american și profesor la universitatea din Pensylvania, George Gerbner , și-a propus să dezvolte un model al comunicării mai complex decât cel enunțat de Shannon și Weaver (discutat de asemenea în paginile acestui blog alături de alte modele ale comunicării). Ce și-a propus Gerbner a și reușit pentru că modelul său este complex (dificil de explicat, greu de înțeles și aproape imposibil de desenat), dar asta nu-i lezează cu nimic meritele și aria de aplicabilitate extinsă. Vedem cum arată modelul lui Gerber, care sunt variantele sale și îl înțelegem pornind de la câteva exemple simple. Conținut: Ce…

Bărbat cu planșă care explică modelul matematic al comunicării de Shannon și Weaver

Modelul matematic al comunicării. Modelul Shannon și Weaver

Astăzi vorbim despre un om genial, Claude Shannon, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX și modelul matematic al comunicării propus de acesta în 1948, dezvoltat apoi alături de Warren Weaver în 1949. Vedem ce implică acest model, care sunt elementele sale constitutive și ce lămuriri aduce în domeniul comunicării. În plus, aducem în discuție redundanța și entropia, două noțiuni pe care le datorăm aceluiași Claude Shannon. Ca materiale bibliografice, folosesc „Teoria Comunicării”1 de Vasile Tran și Irina Stănciugelu, respectiv „Sociologia Comunicării”2 a Simonei Ștefănescu, plus câteva site-uri notate pe parcurs. Conținut: Ce spune teoria matematică a comunicațiilor…

Reprezentarea modelului circular al comunicării după Osgood și Schramm

Modelul circular al comunicării (Osgood-Schramm). Ce spune el?

Comunicarea este un proces continuu, circular, unde rolurile de comunicator și recipient, sau comunicator și destinatar, se schimbă cu fiecare intervenție. Cu fiecare mesaj. Iar de aici și până la modelul circular al comunicării n-a mai fost decât un sigur pas. Numit „părintele studiilor în comunicare”, Wilbur Lang Schramm propunea la 1954 un nou model al comunicării care se remarcă prin componenta sa circulară. Venit ca răspuns la modelul liniar, Schramm sesizează un adevăr simplu în aparență, dar în măsură să influențează teoriile ce i-au urmat, anume că nu se poate vorbi despre comunicare ce începe într-un punct și se…

Exemplificarea formulei lui Lasswell cu cei cinci c

Formula lui Lasswell. Cine (spune)? Ce? (spune) Prin ce (canal)? Cui (spune)? Cu ce (efect)?

Imediat după cel de-al doilea război mondial, un politolog american pe numele său Harold D. Lasswell avea să promoveze o formulă definitorie pentru înțelegerea comunicării ca transmitere de mesaj. Numită și „formula celor cinci W” (pe românește i-am spune „cinci C”), ea avea să fie cunoscută despre „formula lui Lasswell” și are următoarea structură: «Who (says) What (in) What Channel (to) Whom (with) What Effect» «Cine (spune) ? Ce spune ? Ce canal se folosește ? Cui (spune) ? Cu ce efect ?» Acum să mă scuzați dacă n-am de gând să desenez grafice și diagrame, dar lucrurile cred că…