Reprezentare grafică a modelului tip roată conceput de David Bernstein
17
ianuarie

Roata lui Bernstein, model de comunicare pentru organizații

Uitați de morărița Mirabelei și roata morii ce „se-nvârtește”, de „Roata norocului” lui Merv Griffin, de roata din Herăstrău ori de cea de la Londra, fiindcă astăzi discutăm despre roata lui Bernstein, numită așa după David Bernstein, cel care la sfârșitul anilor ’90 și-a imaginat legăturile dintre organizație, publicurile sale și canalele de comunicare. E un subiect valabil la nivel teoretic (cred că e subiect examen sau cel puțin era) cu o aplicabilitate practică sporită odată ce a fost actualizat în 2003 de Balmer și Greyser pentru a face față provocărilor reprezentate de internet și noile media. Dificil de reprezentat…

☞ Citește articolul
Enumerarea celor trei principii ale interacționismului simbolic
22
august

Interacționismul simbolic. Cum negociem înțelesul lucrurilor?

Ca mai toate articolele de pe acest blog și următorul are ca punct de plecare o discuție recentă privind înțelesurile diferite ale aceluiași lucru, moment propice de a le reaminti colegilor teoria lui Herbert Blumer și sintagma lansată în 1937: interacționismul simbolic. Vă închipuiți doar surpriza celor care se așteptatu să termine rapid discuția, să treacă la punerea în aplicare a celor stabilite, s-au trezit dintr-o dată cu un nou punct pe „ordinea de zi”. Ați ghicit. Interacționismul simbolic. Vom vedea în continuare ce se înțelege prin interacționism simbolic și de ce înțelesul unui lucru derivă din consecințele sale practice….

☞ Citește articolul
Portret Stuart Hall
15
aprilie

Encoding/decoding – Stuart Hall. Cele trei tipuri de decodificare

Articolul de azi este dedicat lui Stuart Hall, cel care ne-a părăsit în urmă cu câțiva ani, un om al cărui destin se leagă de Centrul de Studii Culturale Contemporane de la Birmingham (CCCS) pe care l-a condus în perioada sa de apogeu, contribuind din plin la ceea ce istoria comunicării consemnează drept Studiile Culturale Britanice. Departe de a fi un material teoretic (nici n-aș avea cum, întrucât Hall însuși a fost orientat spre lucruri practice, iar contribuția sa – dincolo de ideile dezvoltate – se leagă de energia insuflată Centrului de Studii Culturale și deschiderii acestuia spre realitățile de…

☞ Citește articolul
Relațiile publice și publicitatea se luptă pe buget
20
februarie

Care este diferența dintre relații publice și publicitate?

După cum vă povesteam, am ajuns la comunicare și relații publice fără un obiectiv precis, mai degrabă din curiozitate. Nu cunoșteam domeniul de activitate al relațiilor publice (măcar nu le confundam cu relațiile cu publicul) și nici prin ce se deosebesc de publicitate, de marketing sau propagandă. Și cu ce credeți că am început în primul an de facultate? Cu diferența dintre relații publice și publicitate. Despre această diferență dintre relații publice și publicitate am să vorbesc astăzi, pornind chiar de la termenii în engleză pentru că PR-ul s-a născut și a crescut în spațiul american. Ca resurse bibliografice folosesc…

☞ Citește articolul
Bărbat care prezintă etapele comunicării în modelul Westley-MacLean
14
ianuarie

Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală și de masă

În strânsă legătură cu modelul lui Newcomb, vă prezint în continuare un alt model al comunicării, anume modelul Westley MacLean1. Denumirea e dată de numele celor doi co-autori: Bruce Westley (unul dintre creatorii studiilor de jurnalism), respectiv Malcolm S. MacLean (director al Școlii de Jurnalism Universitare din 1967 până în 1974). Avem așadar de-a face cu cunoscători ai principiile jurnalismului, și nu întâmplător, modelul comunicării pe care aveau să-l propună în 1957 (la scurtă vreme după Newcomb, 1953) se pretează atât comunicării interpersonale, cât și (sau mai ales) comunicării de masă. Conținut: Modelul Westley MacLean Modelul Westley Maclean adaptat comunicării…

☞ Citește articolul
Ilustrarea modelului comunicării lui Newcomb
13
ianuarie

Modelul lui Newcomb sau de ce oamenii au nevoie de informație

Bine v-am regăsit. Astăzi discutăm despre modelul lui Newcomb, sau modelul ABX așa cum mai este el cunoscut, lansat de americanul Theodore Mead Newcomb. Este un model relativ simplu, mai puțin cunoscut printre celelalte modele ale comunicării, însă care merită atenția noastră întrucât abordează în premieră rolul comunicării într-o relație socială, și chiar în societate. Conținut: Ce spune studiul lui Newcomb Modelul lui Newcomb De la bun început, trebuie spus că Newcomb1 a fost specializat în psihologie socială și mai bine de jumătate de secol din viață și l-a dedicat îmbunătățirii mecanismelor de motivație și percepție, ca parte a înțelegerii…

☞ Citește articolul
Schema modelului comunicării dezvoltat de Gerbner
8
ianuarie

Modelul lui Gerbner. Ce implică dimensiunea perceptivă?

În 1956, cercetătorul american și profesor la universitatea din Pensylvania, George Gerbner , și-a propus să dezvolte un model al comunicării mai complex decât cel enunțat de Shannon și Weaver (discutat de asemenea în paginile acestui blog alături de alte modele ale comunicării). Ce și-a propus Gerbner a și reușit pentru că modelul său este complex (dificil de explicat, greu de înțeles și aproape imposibil de desenat), dar asta nu-i lezează cu nimic meritele și aria de aplicabilitate extinsă. Vedem cum arată modelul lui Gerber, care sunt variantele sale și îl înțelegem pornind de la câteva exemple simple. Conținut: Ce…

☞ Citește articolul
Bărbat cu planșă care explică modelul matematic al comunicării de Shannon și Weaver
26
noiembrie

Modelul matematic al comunicării. Modelul Shannon și Weaver

Astăzi vorbim despre un om genial, Claude Shannon, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX și modelul matematic al comunicării propus de acesta în 1948, dezvoltat apoi alături de Warren Weaver în 1949. Vedem ce implică acest model, care sunt elementele sale constitutive și ce lămuriri aduce în domeniul comunicării. În plus, aducem în discuție redundanța și entropia, două noțiuni pe care le datorăm aceluiași Claude Shannon. Ca materiale bibliografice, folosesc „Teoria Comunicării”1 de Vasile Tran și Irina Stănciugelu, respectiv „Sociologia Comunicării”2 a Simonei Ștefănescu, plus câteva site-uri notate pe parcurs. Conținut: Ce spune teoria matematică a comunicațiilor…

☞ Citește articolul
Cuplu de tineri cu un selfie-stick între prestigiu și notorietate
26
iunie

Imaginea organizației, între notorietate și prestigiu

La „Managementul reputației”, am învățat o chestie simpatică, anume conflictul care apare între notorietate și prestigiu și legătura cu imaginea organizației. Că cei doi termeni nu înseamnă același lucru știam demult, nu aici a fost surpriza, dar nu-mi imaginam că organizațiile, din dorința de a ieși în evidență, de a ocupa prim-planul (sau prime time-ul), își subminează propriul prestigiu. Altfel spus, această presiune asupra organizațiilor, concretizată prin decizii discutabile în încercarea lor de a fi cunoscute de cât mai multă lume, le scade autoritatea morală și capacitatea de influență. Din dorința de a câștiga admirația pământenilor, organizațiile au devenit ele…

☞ Citește articolul
Oamenii care stau și se întreabă dacă sunt public sau publicuri
9
ianuarie

Public. Ce este publicul? Clasificări ale publicurilor

Public, substantiv neutru, genul singular care definește o colectivitate mare de oameni, mulțime. Totalitatea persoanelor care asistă la un spectacol, la o conferință. Sunt definiții conform „Dicționarului explicativ al limbii române”1, definiții nespecializate, care tind să-l îndrepte pe cititor spre o capcană, lăsând impresia că public și mulțime ar fi sinonime imperfecte sau parțiale. Ori e greșit. Conținut: Definiție public Public și publicuri Taxonomii ale publicurilor 1. Definiție public Publicul reprezintă „o comunitate decidentă în raport cu interesele unei instituții sau organizații”2, numărul indivizilor fiind irelevant. Publicul poate fi constituit și dintr-un singur individ, câtă vreme acesta influențează politica organizației,…

☞ Citește articolul