Abraham Maslow, ierarhia nevoilor. Piramida lui Maslow

În acest articol, prezint pe scurt ceea ce Abraham Maslow numește ierarhia nevoilor sau, așa cum este ea cunoscută mai degrabă, piramida lui Maslow. Piramida lui Maslow este un concept pe care psihologul american îl lansează în lucrarea „A Theory of Human Motivation” ¹, încercând să descifreze motivațiile ce stau la originea acțiunilor umane. El ajunge la concluzia că interesul propriu este forța motrică și, mai mult, că acest interes poate fi ierarhizat.

Conținut:

1. Ierarhizarea nevoilor
2. Prezentarea video a piramidei lui Maslow
3. Necesitatea adaptării mesajelor

Vă mai amintiți că în spațiul dedicat rețelelor sociale, am făcut apel de la bun început la o maximă a lui Aristotel pentru care omul era o „ființă socială”. Zoon Politkon îi spunea Aristotel, unde „politikon” provine din cuvântul grecesc „polis” (cetate), înțelegând prin aceasta că omul trebuie să trăiască în cetate, în colectivitate. El se desăvârșește social alături de semenii săi, participă la viața cetății, la comunitatea politică. În fapt, filozoful din Stagira intuia ceea ce Maslow avea să confirme abia la jumătatea secolului al XX-lea, anume că nevoia de apartenență îi determină pe oameni să se alăture, să formeze comunități, să se asocieze în organizații.

Nimic nu este întâmplător așadar. Lucrurile se completează și vin unele în continuarea celorlalte.

Abraham Maslow, ierarhia nevoilor

Maslow² identifică cinci tipuri de nevoi specifice³, fiecărui tip fiindu-i asociat un etaj al piramidei.

Ierarhia nevoilor, așa cum și-a imaginat-o Abraham Maslow

1. Pe nivelul cel mai jos sunt plasate nevoile fiziologice. Nevoia de hrană, de apă, de adăpost, chiar nevoia de transport, adică acele nevoi care i-au forțat pe oamenii să lase deoparte instinctul de prădător, de animal, pentru a se asocia în vederea supraviețuirii. Fără satisfacerea nevoilor de bază, ființa umană încetează să subziste.

2. Nivelul următor, al doilea, este dedicat așa numitor nevoi ce țin de siguranța personală. Nu are legătură cu nevoile fiziologice ? Nu, e mai mult. Pentru că siguranța personală transcende siguranța fizică, teama de a fi agresat, și face apel la siguranța financiară (un venit minim garantat, un plan de pensii decent), siguranța locului de muncă, siguranța care-ți permite acel confort psihic necesar funcționării eficiente, eliberat de angoasele traiului de zi cu zi.

3. Al treilea nivel este dedicat nevoilor sociale, de apartenență. Omul simte acest imbold de a intra în relații cu ceilalți, de a încadra în grupuri sociale extinse. Și vorbim aici de grupuri religioase, organizații profesionale, echipe sportive, grupuri de simpatizați ai unei persoane sau cauze, sau chiar grupuri aflate la limita legii. În forma lor restrânsă, grupurile sociale ce satisfac nevoia de aparență sunt familia, partenerul de viață, colegii apropiați sau confidenții.

4. Pe nivelul al patrulea, Maslow plasează nevoia de recunoaștere socială, încrederea în sine, respectul de sine. Jabberjaw, personaj făcut celebru de Hanna-Barbera avea o vorbă „No respect”, asta întrucât i se interzicea accesul doar pentru că era un „biet” rechin. Râdem, dar lipsa respectului poate da naștere cu vremea la sentimente de inferioritate, transformate în complex de inferioritate și inalienare socială.

5. În sfârșit, ultimul nivel, al cincilea, este rezervat de Maslow dezvoltării personale, autorealizării. Împlinirii potențialului, am spune astăzi. Hobby-urile, mai cu seamă cele costisitoare (plăcerea de a călători, de picta, de a învăța o limbă străină doar a citi un autor în original) se află în vârful ierarhiei piramidei nevoilor. Și e destul de greu de atins.

De aici celebra „piramidă a nevoilor” sau „ierarhia nevoilor”, piramidă le fel de cunoscută precum sora ei mai mare din Gizeh sau piramida de sticlă din fața intrării muzeului Luvru.

Dar omul nu este blocat pe un nivel al piramidei, ca într-un joc de calculator, iar accederea pe o treaptă superioară este posibilă chiar dacă nivelul anterior lasă loc de îmbunătățiri. Dar nu-i mai puțin adevărat că aceste nevoi sunt interdependente. Se condiționează reciproc. Concret. La Campionatul European de fotbal din 2012, numeroși suporteri au refuzat să facă deplasarea în Ucraina spre a-și susține echipa favorită, temându-se pentru propria siguranță.

Prezentarea video a piramidei lui Maslow

Necesitatea adaptării mesajelor

Și cu ce ne ajută piramida lui Maslow în procesul de comunicare ? Ne ajută pentru a ierarhiza nevoile publicului, palierul pe care se află cea mai mare parte a acestuia. Și cum facem asta ? Prin feedback, practicând un model de relații sociale bidirecționale și simetrice.

De aici se stabilesc mesajele ce răspund cerințelor publicului, efectul de persuadare, de convingere, depinzând de corectitudinea evaluării. Unor oameni îngrijorați de traiul de zi cu zi, nu te apuci să le vorbești de colectarea selectivă a deșeurilor. Când alimentele se scumpesc, nu faci campanii recomandând mișcare minim 30 de minute de zi. Și exemplele pot continua.

Trebuie să reținem că orice mesaj, orice inițiativă, trebuie să satisfacă o nevoie specifică a publicului, nevoie identificată la acea dată. Dacă se întârzie cu mesajul, ori nevoia nu este corect identificată, comunicarea nu interesează. Sunt agende paralele, ale publicului și ale comunicatorului.

1. Abraham Maslow, Motivație și personalitate, editura Trei, București, 2013, pp. 167 – 179 ↩

2. http://facultysites.vassar.edu/lenevare/archive/2006/soci283/hierarchy.htm ↩

3. http://communicationtheory.org/maslow%E2%80%99s-hierarchy-of-needs/ ↩