Purtătorul de cuvânt în fața ziariștilor

O diferență subtilă între purtătorul de cuvânt și specialistul în relații publice

Recent am fost întrebat pe e-mail care este diferența dintre purtătorul de cuvânt și specialistul în relații publice, un detaliu asupra căruia n-am insistat, relațiile publice cu a lor istorie fascinantă reprezentând pentru mine un domeniu de interes, obiect de studiu mai degrabă decât o ocupație în site. Dar nu-i timpul pierdut. Vedem în articolul de azi cum este prezentat specialistul în relații publice, ce taxonomii întâlnim în rândul acestor specialiști și legătura cu purtătorul de cuvânt. Este purtătorul de cuvânt un PR-ist cu rol tehnic, specializat, un comunicator excelent căruia organizația îi atribuie funcția de reprezentare? Trecem în revistă…


Doamnă care prezintă etapele formulei ROSIE de relații publice

Rolul formulei R-O-S-I-E în activitatea de relații publice

A venit rândul formulei R-O-S-I-E. Nu e Rosie the Riveter (Mașinista), nici Mița Biciclista, ci R-O-S-I-E, adică acronimele pentru Research – Objectives – Strategies – Implementing – Evaluation și după cum bănuiți, astăzi zăbovim preț de câteva ceasuri asupra unei alte formule menite să clarifice activitatea de relații publice. Asemeni formulei R-A-C-E, prezentată în primul material al seriei, R-O-S-I-E este o formulă liniară, gândită cu scopul de a defalca procesul de relații publice, de a-l diviza în mai mulți pași, fiecare etichetat și numerotat în consecință, astfel încât să creștem șansele obținerii unor rezultate pozitive pentru organizație și pentru publicurile…


Om sub presiunea orientărilor egosită sau altruistă

Cum clasifică teoria celor trei I a lui Hutton relațiile publice?

Teoria celor trei I (3 I) îi aparține profesorului James G. Hutton, fiind publicată în anul 1999 ca o critică la abordarea liniară elaborată de Grunig și Hunt care accentua, nejustificat consideră autorul, dihotomia comunicare simetrică vs. comunicare asimetrică sau bidirecțională vs. unidirecțională. Hutton se decide să ia în calcul și alte dimensiuni și alege trei: interes, inițiativă și imagine (3 I), prin prisma cărora analizează tipurile de relații publice practicate de organizații. Care sunt acestea și ce corelație există cu orientarea aleasă de organizație, vedem în articolul de azi. Găsești în articol: Teoria celor 3 I Tipurile de relații…


Modelul co-orientării după Chaffee și McLeod, 1973

Modelul co-orientării propus de Chaffee și McLeod

Steven H. Chaffee și Jack M. McLeod au personificat un model de colaborare pe cât de neașteptată pe atât de avantajoasă, cercetărilor celor doi și ale studenților coordonați de ei identificându-se cu Centrul de Cercetare al Comunicării de Masă de la Universitatea din Wisconsin. Au conlucrat la identificarea tiparelor de comunicare în familie (FCP) evidențiind legătura între tipul de comunicare practicat și aviditatea pentru producțiile mass-media (tot ei vor stabili care dintre aceste tipare favorizează consumul de producții violente) și vor prezenta împreună modelul co-orientării, dezvoltând ideilor profesorilor Carter și Newcomb, alături de care McLeod studiase în facultate. Modelul teoretic…


Bărbat pe cal, cu servietă și hârtii cu mega-definiția relațiilor publice

Mega-definiția relațiilor publice, moștenirea profesorului Rex Harlow

De prea multe ori, manualele sau cărțile de relațiile de publice disponibile în timpul facultății mi-au transmis o istorie simplificată a acestui domeniu, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă mega-definiția relațiilor publice. Prezentată drept „cea mai cunoscută și mai acceptată definiție” pe Wikipedia, mega-definiția constituie încununarea eforturilor întreprinse de profesorul Rex Francis Harlow, echipa coordonată de acesta reușind să traseze o direcție pentru dezvoltarea profesiei de relații publice și a viitorilor specialiști Versiunea „simplificată” ni-l înfățișează pe Rex Harlow care adună 472 de definiții ale relațiilor publice, le studiază, discută cu liderii domeniului și propune propria sa definiție în…


Instrumentele specialistului în relații publice ieri și azi

Profesia de relaționist 2.0 între artă și știință. Infografic

Relațiile publice sunt o artă sau o știință? Iar profesia de relaționist („lucrător” / specialist în domeniul relațiilor publice) necesită calități artistice sau prevalează partea de cercetare și interpretarea rezultatelor? Dilema, prezentată la primele cursuri de introducere în relațiile publice ne-a urmărit până la sfârșitul semestrului, spre bucuria colegilor ori mai corect spus colegelor ce demonstrau un anumit grad de abilitate creativă, dar și a subsemnatului pentru care pisicile, dacă nu sunt toate negre sunt pătrate. Dar și pe ele trebuie să le numere cineva, așa cum ziariștii sportivi (o parte măcar) țin evidența cornerelor. Morala? Oricât de (ne)talentați am…


Modelul comunicării lui Brouwer desenat ca o ciupercă

Fluxul comunicării inversat prin modelul ciupercii de Brouwer

Pălărie-ntr-un picior, ghici modelul ciupercii ce-i. Dacă te apuci și parcurgi modelele comunicării așa cum le-au sintetizat McQuail și Windahl, impresia lăsată este aceea de rigurozitate. Avem modele liniare (Lasswell, respectiv Shannon și Weaver), modele explicate prin două axe perpendiculare (Gerbner) ori exemplificate printr-un triunghi echilateral (modelul ABX elaborat de Newcomb). Și când începi să înveți nu știi dacă să-ți iei nivela, bolobocul cum i se zice în popor sau notițele. Nici traducerea în română nu este excesiv de prietenoasă, analogiile făcute de autori pentru a fi recunoscute și înțelese mai ușor aceste modele, pierzându-se printre notele de subsol. S-a…


Citat din Toffler despre informațiile codificate

Ce reprezintă mesajul elaborat tehnic pentru Toffler?

Ați răsfoit un scenariu de film? Sau, aflate mai la îndemână, citiți articole din revistele care se încăpățânează să apară într-o formă tipărită? Dacă răspunsul este pozitiv, meritați întâi de toate felicitări și apoi, ați observat cu siguranță cum mesajele sunt condensate, iar textele prelucrate pentru a fi eliminate repetițiile sau informațiile redundante, „în vederea transmiterii unui conținut informațional maxim”, cum explica Toffler. Ați luat contact cu „mesajul elaborat tehnic”. Vedem în articolul de azi ce ar trebui să înțelegem printr-un mesaj elaborat „tehnic”, cine îl creează și care sunt consecințele expansiunii sale, anticipate de Toffler cu aproape cinci decenii…


Etapele formulei RACE pe tablă

Ce reprezintă formula R-A-C-E în activitatea de relații publice?

La prima strigare, aș spune că formula R-A-C-E reprezintă un posibil subiect de examen la IRP (Introducere în relații publice), fie de sine stătător, fie într-o analiză comparativă cu una dintre celelalte formule (R-O-S-I-E, R-P-A-C-E, R-P-C-E), toate dezvăluind un singur adevăr: fără cercetare nu pot fi setate obiective și scopuri realiste în activitatea de relații publice, iar fără evaluarea rezultatelor nu vom cunoaște eficacitatea tacticilor alese. Pentru că strategia este calea prin care se pot rezolva problemele, dar ea se bazează pe cercetare și se fundamentează pe teorie. Vorbim azi despre formula R-A-C-E, una dintre primele formulele liniare cu ajutorul…


Sunt ceea ce eu cred că tu crezi că sunt

Sinele oglindă, un concept de Charles Horton Cooley

Dacă vă spun că „suntem ceea ce credem că alții cred despre noi că suntem”, câțiva dintre voi zâmbesc, amintindu-și de sinele oglindă (un concept descoperit de Charles Horton Cooley), dar majoritatea vor închide pagina web sau newsletterul considerând informațiile irelevante. Întrucât voi v-ați manifestat interesul, continui prin a prezenta sinele oglindă și contribuția lui Cooley la ceea ce cunoaștem drept interacționism simbolic. Vă povestesc două lucruri despre Cooley (cu atâtea atâtea linkuri pentru cărți) și încercăm să înțelegem cum a perceput el sinele oglindă (looking-self glas). E o reflecție a sinelui, așa cum sintagma lasă să se înțeleagă? O…