Fulgul de nea de la Sochi. Când Rusia încerca să fie simpatică

S-au încheiat Jocurile Olimpice de iarnă de la Sochi. S-a defilat, s-a dansat în ritm de vals și am văzut clovni veritabili (nu din aceia ce bântuie zilnic ecranele televizoarelor), ceremonia intitulată „Reflecții din Rusia” fiind poate cea mai frumoasă din ultimii ani. Dar ce m-a impresionat cu adevărat, este cum s-a reamintit cu umor fulgul de nea rămas blocat în urmă cu două săptămâni la ceremonia de deschidere. Este o imagine din vremuri trecute, când Rusia încerca să fie simpatică.

Voi face o scurtă recapitulare a ceea ce s-a întâmplat pe 7 ianuarie, în zilele următoare și la ceremonia de închidere, cum altfel, decât din perspectiva relațiilor publice, sub forma unui mic studiu de caz. Vedem ce este de învățat, pentru că așa cum spunea Mark Twain (pe numele său adevărat Samuel Langhorne Clemens), să „presupui este bine, dar să afli este și mai bine”.

Revanșa Rusiei asupra fulgului de nea
Sursă: TVR 2

Ce s-a întâmplat cu fulgul de nea pe 7 ianuarie?

La ceremonia de deschidere din 7 ianuarie desfășurată pe frumosul stadion Fisht, chiar în momentele de debut, cinci fulgi de nea gigantici ar fi trebuit să se deschidă, îmbinându-se apoi pentru a forma celebrul logo al Jocurilor Olimpice, așa cum l-a imaginat baronul Pierre de Coubertin încă de la 1912. Numai că eroarea unui operator de scenă a dus la blocarea unuia dintre fulgii din nea în poziția închis (și mai simpatic a fost, așa cum îi spuneam unui prieten în acele momente, că s-a blocat fulgul corespunzător inelului roșu din logo-ul clasic), drept pentru care am văzut cu toții un logo inedit format din patru cercuri și un fulg. „Cu toții”, am zis? Nu e chiar așa. Dar revenim.

Eroarea tehnică a dus la anularea unui efect pirotehnic, cele patru cercuri și fulgul rebel fiind stinse treptat și scoase din arenă, tocmai când își făcea apariția președintele Putin¹.

Ulterior ceremonia a continuat fără incidente, spre satisfacția lui Konstantin Ernst, directorul de creație însărcinat cu proiectarea și punerea în scenă a festivităților.

Cum s-a văzut incidentul cu fulgul de nea pe rețelele sociale?

Rău. S-a văzut rău pentru organizatori și asta întrucât a venit pe fondul unor probleme (reale sau artificial generate, nu este de competența mea să mă pronunț) legate de facilitățile de cazare acordate ziariștilor de la Sochi. Ca să vedeți că nu exagerez, luați în calcul doar contul de Twitter @Sochiproblems, mai popular cu cei aproximativ 320.000 de fani decât contul oficial @Sochi2014. Acolo erau cu puțin peste 270.000 de fani.

Imaginea cu cele patru cercuri plus fulgul de nea s-a viralizat, chiar și persoanele ce nu urmăreau ceremonia de deschidere de la Sochi fiind surprinse de această avalanșă de informații. Articolul de pe mashable.com², de exemplu, a beneficiat de 6152 de redistribuiri.

Oamenii vor fi întotdeauna fascinați de lucrurile negative

Dincolo de imaginea propriu-zisă, prelucrată în fel și chip de fani pentru a favoriza (a se vedea Audi) sau defavoriza anumite mărci (British Petroleum, pe aceleași rețele sociale au început bancurile cu privire la soarta „nefericitului” responsabil de eroarea tehnică, prevestindu-i-se un viitor glorios în Siberia sau mai rău chiar. Eram puși în fața unei tragedii imaginare, o realitate distopică ce ține de 1984, nu de 2014.

O trimitere directă la dezastrul din 2010 al platformei Deepwater Horizon
Sursa: imgur.com

Cum s-a văzut incidentul cu fulgul de nea pe televiziunea rusă?

Bine. Foarte bine. De parcă nici nu s-a fi întâmplat. Imediat ce au apărut primele probleme (s-a știut cu câteva secunde înainte că nu se va deschide), chemat în camera de control, Konstantin Ernst a hotărât înlocuirea secvențelor în direct cu o versiune înregistrată în prealabil a logo-ului olimpic, din timpul repetițiilor. Iar în timp ce restul lumii vedea patru cercuri și un fulg de nea, telespectatorii postului tv Rusia 1 (Россия 1) aveam parte de o realiate cosmetizată… pentru păstrarea spiritului olimpic, cum avea să aflăm mai târziu.

Mark Adams, de la Comitetul Internațional Olimpic, recunoștea (citat de dailymail.co.uk³) că „unii producători au decis să monteze imaginile”, însă „nu vede unde ar fi problema”. Poate îl ajutăm noi.

Pe televiziunea rusă, totul a fost perfect
Sursă: dailymail.co.uk

Problema nu fost defecțiunea tehnică pe care au încercat mai întâi s-o ascundă, apoi s-o minimalizeze, ci prezentarea unor secvențe înregistrare ca fiind în direct, când mai corect ar fi fost să anunțe acest lucru printr-un mesaj discret, pe ecran. Astăzi trăim în ceea ce Marshal McLuhan numea „satul global”, circulația informațiilor nemaifiind îngrădită nici măcar de marele zid (ori să-i spunem „firewall”) chinezesc, cu atât mai puțin de Rusia 1. În acel moment, credibilitatea organizatorilor a suferit o lovitură mai mare decât dacă ar fi admis, simplu, și într-un limbaj neacademic că „shit happens”.

Ce s-a întâmplat în zilele următoare?

Nici nu se făcuse dimineață când antreprenorii cu simțul afacerilor deja vindeau pe internet, la prețuri de 21 – 23 de dolari, tricouri cu logo-ul din patru cercuri și un fulg de nea, spre deliciul cârcotașilor de pretutindeni. Cum au ales să reacționeze Comitetul Internațional Olimpic sau organizatorii Jocurilor Olimpice de la Sochi? Ignorând problema. Din nou.

Discuția devine și mai simpatică pe 8 februarie când pe un site recunoscut pentru știrile sale false (un fel de Times News Roman autohton sau The Onion), pe numele său „The Daily Currant”⁴ scrie despre operatorul de scenă responsabil cu eroarea din precedentă, căruia îi atribuie numele de Boris Avdeyev, că ar fi fost găsit mort într-o cameră de hotel, cu multiple plăgi prin înjunghiere. Sunt citate personaje reale precum Alexander Zhukov (președintele Comitetului Național Olimpic din Rusia), dar cărora le sunt atribuite declarații desprinse parcă din aventurile baronului Munchausen, și ceea ce pornise ca o glumă (de o calitate îndoielnică) se transformă rapid într-o farsă devenită viral pe internet. Încă un punct negativ pentru imaginea, deja șifonată, a organizatorilor.

Iată cum o situație ideală (ai un comportament pozitiv și o comunicare pozitivă), trece rapid prin stadiul de organizație victimă (comportament pozitiv, dar comunicare defectuoasă), riscând să se transforme într-un eșec total (unde atât comportamentul, cât și comunicarea sunt defectuoase). N-a fost cazul pentru că din ce s-a văzut ulterior, organizarea a fost impecabilă. Spre deosebire de comunicare.

Site-ul oficial sochi2014.com nu amintește la secțiunea comunicate de presă despre eroarea din 7 februarie, nici poveștile din zilele următoare. Sigur, nu poți da comunicate pentru toate tâmpeniile (sau răutățile) de pe internet, însă o poziție clară, fără echivoc, care să fie apoi citată de site-urile din toată lumea, înclin să cred că ar fi fost necesară.

Organizatorii n-au ieșit cu un comunicat unde să spună clar și răspicat că nu există un vinovat pentru situația din timpul ceremoniei de deschidere (în condițiile în care George Tsypin recunoaște eroarea umană a unuia dinte operatorii de scenă), și cu atât mai puțin nu se pune problema pedepsirii acestuia. Ori ce spune Konstantin Ernst, citat de același site dailymail.co.uk ? „A fost cu siguranță rău, dar nu ne umilește”. Cuvinte dure. Au ele darul să liniștească opinia publică? Dacă s-ar fi simțit umiliți îl pedepseau? 😉

Revanșa Rusiei asupra fulgului de nea

Între timp m-am uitat la Jocurile Olimpice, m-am întristat pentru finlandezii care nici de această dată n-au reușit să cucerească medalia de aur, bucurându-mă însă pentru bronzul obținut și meciul de excepție în fața selecționatei Statelor Unite, până când aseară, la ceremonia de închidere, rușii și-au luat în sfârșit revanșa supra fulgului de nea. Să nu-ți vină să crezi. Am urmărit și reluarea, doar pentru a fi sigur.

Pe la ce începutul ceremoniei se formează logo-ul olimpic din figuranți, iar aceștia se așează frumos în patru cercuri… și un fulg de nea, înainte de reveni la forma consacrată a celor cinci cercuri. Acesta a fost răspunsul organizatorilor. Simplu, frumos, dar venit după 16 zile.

Cu umor, rușii au ajuns în final la 5 cercuri
Sursa: TVR2

Într-un editorial scris de Cristian Tudor Popescu din 8 februarie, intitulat „Sabotajul fulgului de nea”⁵ acesta spunea despre Rusia că ar fi mai simpatică în greșeala ei. Acum, prin asumarea greșelii, prin autoironia ce a înlocuit comportamentul încrâncenat (caracteristic altor veacuri), Rusia a dovedit inteligență și o versatilitate puțin bănuită. În definitiv, așa cum spuneam cu prilejul altui articol, relațiile publice nu înseamnă cosmetizarea realității, iar cea mai bună politică, dacă nu singura, o reprezintă adevărul. Chiar când te numești Rusia. Și chiar dacă „inamicul” este fulgul de nea.

PS. Vă imaginați dacă din 8 februarie ar fi început rușii să vândă materiale inscripționate cu patru cercuri și un fulg de nea? Sau dacă ar fi acționat urgent pentru înregistrarea logo-ului?

1. http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-26093161 ↩

2. http://mashable.com/2014/02/07/olympic-ring-fail-opening-ceremony/ ↩

3. https://www.dailymail.co.uk/news/article-2553709/Russian-TV-fakes-Olympic-rings-failing-light.html ↩

4. http://dailycurrant.com/2014/02/08/man-responsible-for-olympic-ring-mishap-found-dead-in-sochi/ ↩

5. http://www.gandul.info/puterea-gandului/sabotajul-fulgului-de-nea-12044501 ↩