Introducere în științele comunicării, curs gratuit pe Coursera

Introducere în științele comunicării este un curs disponibil pe cunoscuta platformă Coursera, susținut sub egida Universității din Amsterdam. Și mi s-a părut un instrument simpatic pentru a ne testa cunoștințele sau memoria, mai ales întrucât istoria comunicării este disciplină obligatorie la examenul de licență și blogul de față își propune să dea o mână de ajutor celor care vor să învețe. Și mai simpatic este profesorul Rutger Graaf care pe parcursul a patru săptămâni sau 28 de ore cât durează acest MOOC, ne poartă spre perioada de început științelor comunicării pentru a intra în abordările tehnice cu teorii și modele ale comunicării, prezintă perspectivele culturale și sociale ale comunicării și încheie cu un examen din 100 de întrebări tip grilă, susținut confortabil în fața calculatorului sau cu privirea ațintită asupra ecranului telefonului „inteligent” și folosind căștile, pentru a nu deveni noi înșine victimele bruiajului clamat de Shanon și Weaver.

Cât costă cursul de introducere sau inițiere în științele comunicării? Este gratuit sau gratis, cum ar spune conu’ Spirache Necșulescu, doar dacă nu ne interesează certificatul, caz în care trebuie să achităm 45 de dolari, iar procedura de examinare se complică și impune folosirea unei camere web. Dar acum „certificatul” vizat de cititorii acestui blog e mai degrabă altul și infinit mai dificil de obținut, nu știu în ce măsură ne avantajează un jpg partajabil, degrabă aducător de Like, Share și RT. Dar se poate.

ACUM se poate, fiindcă „pe vremea mea” (vorba drumeților din tramvaiele bucureștene), nu exista Coursera, nu apăruse acest MOOC (e disponibil începând cu 16 februarie 2015), cum la fel nu existau bloguri care să testeze și să prezinte cursuri gratuite de comunicare și PR. Ori dacă erau, nu le-am găsit. ACUM, dacă suntem aici și există cursuri, și existăm noi ca aspiranți la statutul de profesioniști în comunicare sau amatori de povești, îmi propun să le prezint pe blog într-o categorie dedicată, intitulată „Cursuri Gratuite de Comunicare și PR”. Primul pe listă: „Introducere în științele comunicării” (eng. Introduction to Communication Science).

Conținut:

1. Unde găsim cursul de Introducere în științele comunicării?
2. Ce este un MOOC?

Unde găsim cursul de Introducere în științele comunicării?

Pe site-ul Coursera îl regăsim în categoria „Governance and Society”, o taxonomie un pic prea largă pentru gustul meu, fiindcă nu pot asocia dezvoltarea personală cu pandemiile, programarea cu științele sociale și logica. Dacă o fi vreo logică, tot îmi scapă, dar mai important este că nu-i scapă autorului prezentarea părintele logicii, Aristotel și cele trei componente identificate de stagirit pentru un discurs eficient: logos, pathos și ethos (săptămâna întâi, partea a doua, lecția despre retorică).

Așa cum spuneam în primele rânduri, cursul este unul de tip MOOC (Massive Open Online Course), destinat unei audiențe largi, nefamiliarizată în mod obligatoriu cu istoria și teoriile comunicării, înscrierea este gratuită și lecțiile, iar mai apoi examinarea se desfășoară online. Lecțiile sunt înregistrate în limba engleză cu titrare în engleză, franceză, spaniolă, italiană și chiar… bulgară (nu căutați română că nu există) și fiecare dintre ele este compusă dintr-un număr de 8 înregistrări video a căror durată variază între 3 și 7 minute. La sfârșitul lecției, înainte de a susține testul de verificare, regăsim așa numitul LBON (Little Box of Nuance) cu trimiteri extrem de valoare pentru cei care vor să aprofundeze subiectul. Așa am găsit materialul „O teorie matematică a comunicațiilor” publicat de Shannon în Bell System Technical Journal (în prima lecție)¹ pe care-l voi insera în articolul dedicat modelului matematic al comunicării ori lucruri inedite precum originea egipteană sau mesopotamiană a științei retoricii pe care o atribuim invariabil grecilor (în a doua). Iar în cadrul celei de-a treia lecții, în materialul dedicat efectelor puternice ale mass-media (pare-mi-se al patrulea) ne reamintim cum a pornit invazia marțienilor purtată de undele postului de radio CBS, completată de această dată cu informații academice din cercetările făcute de Paul Lazarsfeld și Herta Herzog care au demonstrat efectele nuanțate ale mijloacelor de comunicare în masă.

Până la final nici nu veți simți cum trece timpul, o lecție fiind susceptibilă a fi parcursă în puțin peste jumătate de oră. Încă vreo 10-15 minute pentru fiecare test unde trebuie să obțineți un procent de peste 80% răspunsuri corecte. Și finalizăm cincinalul în patru ani și jumătate. Atenție, dacă vă doriți certificatul trebuie să folosiți, cum aminteam, o cameră web pentru validarea identității!

Eu am terminat primele două module („O introducere în științe comunicării”, respectiv „O scurtă istorie a științelor comunicării”), corespunzătoare primei săptămâni în vreo două ore, cu câte un singur răspuns greșit la fiecare verificare. Promit să fiu mai atent dacă voi decide că-mi doresc „patalamaua” și reiau testarea 😉

Ce este un MOOC?

Ca să citez Wikipedia, MOOC, acronimele de la Massive Open Online Course reprezintă „un curs online, conceput pentru a putea fi parcurs de către un număr nelimitat de persoane prin internet” și „în plus față de cursurile tradiționale care oferă înregistrări video, materiale de citit și seturi de probleme, MOOC-urile mai oferă și forumuri interactive unde studenții pot interacționa între ei, cu profesorii și cu asistenții profesorilor”². Ceea ce se validează aici unde mentorul (cum am văzut pe forum și nu profesorul) interacționează cu studenții, făcându-și timp pentru răspunde întrebărilor și intervenind acolo unde este cazul. Personal n-am avut probleme cu platforma sau cu metoda de verificare, ca nemulțumire principală notând doar lipsa unei aplicații pentru Blackberry. Din fericire, varianta de mobil e site-ului stă destul de bine pe partea de UX, dar totuși…

Aflate în plină ascensiunea odată cu răspândirea spectaculoasă a conexiunilor la rețeaua internet și a calității acestora, MOOC-urile (găsiți aici o listă extinsă de cursuri gratuite) au avantajul că oferă ceea ce toată lumea își dorește: TIMP. Înveți pe drum, înveți într-o pauză, înveți în timp ce-ți plimbi cățelul, pisica ori hipopotamul roz. Înveți când ai timp fiindcă nu mai timp pentru învățat 😉

Godin scria încă de la sfârșitul secolului XX, mai precis din 1999, că „există o resursă care suferă de epuizare cronică. Bill Gates dispune de această resursă în aceeași măsură ca și noi, iar Warren Buffet, oricât s-ar strădui, n-ar putea cumpăra mai mult din ea. Această resursă pe cale de dispariție este timpul.”³

Timpul e prețios, ziua scurtă și fără a mai lungi articolul, vă invit să vă faceți cont pe coursera.org pentru a parcurge, în ritmul ales de voi, cursul de Introducere în științele comunicării.

1. http://www.mast.queensu.ca/~math474/shannon1948.pdf, accesat la 8 mai 2016 ↩

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/MOOC, accesat la 8 mai 2016 ↩

3. Seth Godin, Marketingul bazat pe permisiune,  Business Tech International Press, 2004, p. 43 ↩