Enumerarea celor trei principii ale interacționismului simbolic
22
august

Interacționismul simbolic. Cum negociem înțelesul lucrurilor?

Ca mai toate articolele de pe acest blog și următorul are ca punct de plecare o discuție recentă privind înțelesurile diferite ale aceluiași lucru, moment propice de a le reaminti colegilor teoria lui Herbert Blumer și sintagma lansată în 1937: interacționismul simbolic. Vă închipuiți doar surpriza celor care se așteptatu să termine rapid discuția, să treacă la punerea în aplicare a celor stabilite, s-au trezit dintr-o dată cu un nou punct pe „ordinea de zi”. Ați ghicit. Interacționismul simbolic. Vom vedea în continuare ce se înțelege prin interacționism simbolic și de ce înțelesul unui lucru derivă din consecințele sale practice….

☞ Citește articolul
Mesaj supra-comunicare țipat în megafon
29
decembrie

O problemă de comunicare la GoDaddy şi MediaTemple

A venit și acest moment: să vorbesc într-un articol despre WordPress, pluginuri pentru WordPress și o problemă de comunicare. Interesant, nu? Mai ales că materialul se adresează deopotrivă celor care beneficiază de găzduire WordPress „managed” la GoDaddy sau MediaTemple, dar și acelora dintre voi care sunteți în postura de a oferi clienților vreo facilitate, însă omiteți să comunicați în prealabil. Prea puțini apreciază surprizele, fiindcă prea bine spunea„The Penguin” (Batman Returns, 1992), „omul este o creatură a obișnuinței”. Citeam deunăzi pe blogul WP Tavern povestea curioasă a clienților GoDaddy și MediaTemple care s-au trezit cu un buton mare și portocaliu…

☞ Citește articolul
Bărbat care scrie un discurs de crăciun
27
decembrie

Cum structurăm și ce ar trebui să includem într-un discurs de Crăciun?

În istorie există câteva discursurile celebre1 : „Duty, Honor, Country” al generalului Douglas MacArthur, „I Have A Dream” rostit de Martin Luther King Jr., discursul de inaugurare al lui John Fitzgerald Kennedy sau „Ich bin ein Berliner” ori, preferatul meu, „The Gettysburg Address” unde în mai puțin de 3 minute Lincoln trasează coordonatele evoluției SUA și a istoriei așa cum o cunoaștem astăzi. Nici unul dintre acestea nu este un discurs rostit de Crăciun, ceea ce m-a îndemnat să fac o mică cercetare, încercând să văd care sunt cele mai apreciate discursuri pentru acest moment festiv al anului și cum…

☞ Citește articolul
Portret Stuart Hall
15
aprilie

Encoding/decoding – Stuart Hall. Cele trei tipuri de decodificare

Articolul de azi este dedicat lui Stuart Hall, cel care ne-a părăsit în urmă cu câțiva ani, un om al cărui destin se leagă de Centrul de Studii Culturale Contemporane de la Birmingham (CCCS) pe care l-a condus în perioada sa de apogeu, contribuind din plin la ceea ce istoria comunicării consemnează drept Studiile Culturale Britanice. Departe de a fi un material teoretic (nici n-aș avea cum, întrucât Hall însuși a fost orientat spre lucruri practice, iar contribuția sa – dincolo de ideile dezvoltate – se leagă de energia insuflată Centrului de Studii Culturale și deschiderii acestuia spre realitățile de…

☞ Citește articolul
Bărbat care prezintă etapele comunicării în modelul Westley-MacLean
14
ianuarie

Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală și de masă

În strânsă legătură cu modelul lui Newcomb, vă prezint în continuare un alt model al comunicării, anume modelul Westley MacLean1. Denumirea e dată de numele celor doi co-autori: Bruce Westley (unul dintre creatorii studiilor de jurnalism), respectiv Malcolm S. MacLean (director al Școlii de Jurnalism Universitare din 1967 până în 1974). Avem așadar de-a face cu cunoscători ai principiile jurnalismului, și nu întâmplător, modelul comunicării pe care aveau să-l propună în 1957 (la scurtă vreme după Newcomb, 1953) se pretează atât comunicării interpersonale, cât și (sau mai ales) comunicării de masă. Conținut: Modelul Westley MacLean Modelul Westley Maclean adaptat comunicării…

☞ Citește articolul
Ilustrarea modelului comunicării lui Newcomb
13
ianuarie

Modelul lui Newcomb sau de ce oamenii au nevoie de informație

Bine v-am regăsit. Astăzi discutăm despre modelul lui Newcomb, sau modelul ABX așa cum mai este el cunoscut, lansat de americanul Theodore Mead Newcomb. Este un model relativ simplu, mai puțin cunoscut printre celelalte modele ale comunicării, însă care merită atenția noastră întrucât abordează în premieră rolul comunicării într-o relație socială, și chiar în societate. Conținut: Ce spune studiul lui Newcomb Modelul lui Newcomb De la bun început, trebuie spus că Newcomb1 a fost specializat în psihologie socială și mai bine de jumătate de secol din viață și l-a dedicat îmbunătățirii mecanismelor de motivație și percepție, ca parte a înțelegerii…

☞ Citește articolul
Schema modelului comunicării dezvoltat de Gerbner
8
ianuarie

Modelul lui Gerbner. Ce implică dimensiunea perceptivă?

În 1956, cercetătorul american și profesor la universitatea din Pensylvania, George Gerbner , și-a propus să dezvolte un model al comunicării mai complex decât cel enunțat de Shannon și Weaver (discutat de asemenea în paginile acestui blog alături de alte modele ale comunicării). Ce și-a propus Gerbner a și reușit pentru că modelul său este complex (dificil de explicat, greu de înțeles și aproape imposibil de desenat), dar asta nu-i lezează cu nimic meritele și aria de aplicabilitate extinsă. Vedem cum arată modelul lui Gerber, care sunt variantele sale și îl înțelegem pornind de la câteva exemple simple. Conținut: Ce…

☞ Citește articolul
Bărbat cu planșă care explică modelul matematic al comunicării de Shannon și Weaver
26
noiembrie

Modelul matematic al comunicării. Modelul Shannon și Weaver

Astăzi vorbim despre un om genial, Claude Shannon, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX și modelul matematic al comunicării propus de acesta în 1948, dezvoltat apoi alături de Warren Weaver în 1949. Vedem ce implică acest model, care sunt elementele sale constitutive și ce lămuriri aduce în domeniul comunicării. În plus, aducem în discuție redundanța și entropia, două noțiuni pe care le datorăm aceluiași Claude Shannon. Ca materiale bibliografice, folosesc „Teoria Comunicării”1 de Vasile Tran și Irina Stănciugelu, respectiv „Sociologia Comunicării”2 a Simonei Ștefănescu, plus câteva site-uri notate pe parcurs. Conținut: Ce spune teoria matematică a comunicațiilor…

☞ Citește articolul
Reprezentarea modelului circular al comunicării după Osgood și Schramm
16
septembrie

Modelul circular al comunicării (Osgood-Schramm). Ce spune el?

Comunicarea este un proces continuu, circular, unde rolurile de comunicator și recipient, sau comunicator și destinatar, se schimbă cu fiecare intervenție. Cu fiecare mesaj. Iar de aici și până la modelul circular al comunicării n-a mai fost decât un sigur pas. Numit „părintele studiilor în comunicare”, Wilbur Lang Schramm propunea la 1954 un nou model al comunicării care se remarcă prin componenta sa circulară. Venit ca răspuns la modelul liniar, Schramm sesizează un adevăr simplu în aparență, dar în măsură să influențează teoriile ce i-au urmat, anume că nu se poate vorbi despre comunicare ce începe într-un punct și se…

☞ Citește articolul
Robert L. Katz despre barriere în comunicare
14
septembrie

Robert L. Katz, bariere în comunicare și depășirea lor

Robert L. Katz identifică o serie întreagă de bariere în comunicare, impedimente ce stau în calea rezolvării problemelor și propune câteva soluții. Soluții ce țin mai degrabă de comunicare, decât de relații publice. Auzind de Robert Katz (sau Robert L. Katz) la „Managementul Relațiilor Publice”, reacția mea a fost una de surprindere. Invariabil, asociam numele de Katz cu Elihu Katz, unul dintre discipolii lui Paul Lazarsfeld alături de care a lucrat în 1955 la Universitatea Columbia, psihologic celebru, autor al teoriei utilizării și recompensei și, în genere, o personalitate mult mai cunoscută. Dar când la examen, subiectele mi-au prilejuit o…

☞ Citește articolul