Posterul Moș Crăciun Coca-Cola 1931
26
decembrie

Moș Crăciun, o invenție Coca-Cola? Mit vs. realitate

De ce este nevoie pentru a crede în Moș Crăciun? Simplu. De un desfăcător de sticle. Pentru că Moș Crăciun așa cum ni-l înfățișează media de mai bine de o jumătate de secol este o invenție Coca-Cola. Povestea noastră începe în 1931 cu Archie Lee, director de creație la Coca-Cola (și implicat în campaniile Coca-Cola din anii trecuți), care a venit cu ideea genială a de a-l redesena pe Moș Crăciun, transformându-l în vector de promovare pentru una dintre cele mai populare băuturi americane. Să nu uităm că ne aflam în timpul crizei economice, dar grație prezentării sale drept o…

☞ Citește articolul
Fotografie din ziar cu armistițiul de crăciun din 1914
25
decembrie

Armistițiul de Crăciun (1914). Cum s-a văzut în presa vremii?

S-a împlinit un secol de la cea mai frumoasă poveste de Crăciun, o poveste născută din realitatea dură a primului Război Mondial. Atunci, pentru câteva zile, soldații germani și englezi, dar și scoțieni ori francezi, au ales în acel loc uitat de toți sfinții și toate cele bune, să redevină oameni. Inamici într-un război absurd, soldații de pe frontul de vest s-au dovedit mai puternici decât propaganda venită de la centru, mai onorabili decât și-ar fi dorit comandații lor, mai umani decât am crede, ținând cont de situația dată. Totuși, armistițiul de Crăciun a trecut aproape neobservat din cauza „embargoului”…

☞ Citește articolul
Bărbat cu planșă care explică modelul matematic al comunicării de Shannon și Weaver
26
noiembrie

Modelul matematic al comunicării. Modelul Shannon și Weaver

Astăzi vorbim despre un om genial, Claude Shannon, una dintre cele mai strălucite minți ale secolului XX și modelul matematic al comunicării propus de acesta în 1948, dezvoltat apoi alături de Warren Weaver în 1949. Vedem ce implică acest model, care sunt elementele sale constitutive și ce lămuriri aduce în domeniul comunicării. În plus, aducem în discuție redundanța și entropia, două noțiuni pe care le datorăm aceluiași Claude Shannon. Ca materiale bibliografice, folosesc „Teoria Comunicării”1 de Vasile Tran și Irina Stănciugelu, respectiv „Sociologia Comunicării”2 a Simonei Ștefănescu, plus câteva site-uri notate pe parcurs. Conținut: Ce spune teoria matematică a comunicațiilor…

☞ Citește articolul
Relațiile publice sunt o mână de ajtuor
13
noiembrie

Ce sunt Relațiile Publice? Definiții. Interpretări. Infografic

Ce sunt Relațiile Publice reprezintă o întrebare care definește exista celor care lucrează în domeniu, conștientizând acest lucru sau nu, pentru că orice încercare de a câștiga bunăvoința publicurilor (de la telefonul dat de secretară, până la tichetul de răspuns venit de la departamentul tehnic) se poate înscrie într-un efort de relații publice, dacă vizează mai mult decât actul în sine și se înscrie într-o politică globală. Într-un efort „deliberat, planificat și susținut”, așa cum spune Institutul Britanic al Opiniei Publice (devenit Chartered Institute of Public Relations, CIPR). Ce sunt Relațiile Publice? Infografic PR Newswire, o agenție de PR (și…

☞ Citește articolul
Filmare cu camera ascunsă la experimentul din lift
5
iulie

Experimentul din lift, coordonator: Solomon Asch. Cum a decurs?

Ne-am lămurit într-un articol trecut cum influența de grup dă naștere conformismului social și cum, odată controlată majoritatea, cei câțiva subiecți naivi, cel mai probabil, se vor conforma, adoptând părerea grupului. Astăzi mai vedem un exemplu din aceeași serie, cu Solomon Asch în calitate de consultant pentru experimentul din lift, un episod al faimosului spectacol de divertisment american, Candid Camera (Camera Ascunsă). Numit „Face the Rear”, sau pe românește „Fața la perete”, episodul surprinde reacțiile tardive ale subiecților de a-și menține individualitatea, în condițiile în care toți ceilalți toți participanți la experiment erau complici, asigurând condiția atât de necesară enunțată…

☞ Citește articolul
Infografic cu momente cheie din istoria PR-ului
4
iulie

Care au fost momentele cheie din istoria relațiilor publice?

De 4 iulie, ziua Independenței Statelor Unite ale Americii, ce mod poate fi mai potrivit pentru a-i transmite „La mulți ani” decât un infografic cu momentele cheie din istoria relațiilor publice dintre care, veți vedea, majoritatea se leagă de SUA și istoria acestei națiuni. Fără Statele Unite nu i-am fi avut pe Thomas Payne, Benjamin Franklin, William Seward sau P.T. Barnum, și cu atât mai puțin pe Ivy Lee Ledbetter sau Edward Bernays, pionierii relațiilor publice. Tot Statelor Unite le datorăm existența unor organizații precum PRSA (Public Relations Society of America) care dau tonul în ceea ce înseamnă relațiile publice….

☞ Citește articolul
Subiecții experimentul lui Asch, recreat în 1970
1
iulie

Experimentul lui Asch și conformismul de grup. Ce trebuie să reținem?

Fără îndoială, experimentul lui Asch sau mai corect spus, experimentele din 1951 și 1956 gândite de Solomon Asch sunt printre cele mai cunoscute din psihologie, dând naștere la vii discuții, comentarii și chiar abordări teoretice noi. Și mai interesant e că Asch coordonează aceste experimentele la mai bine de 10 ani după ce făcuse o primă tentativă pentru a demonstra cum studenții / subiecții confruntați cu o opinie favorabilă, tind să-și formeze o opinie pozitivă. A fost unul dintre cele mai puternice semne ale prezenței conformismului într-un grup pe care Asch s-a gândit să-l testeze… Conținut: În ce a constat…

☞ Citește articolul
Detalii ascunse în logo-uri
29
iunie

Câte detalii ascunse în logo-uri, insesizabile publicului larg

Azi discutăm despre logo-uri, mai exact despre detalii insesizabile publicului larg. Din start, vă spun că nu sunt de acord cu titulatura de „mesaj subliminal” folosită  în cazul logo-urilor întrucât acelea sunt mesaje concepute să fie transmis sub limitele normale ale percepție (al 25-lea cadru pe secundă, de exemplu). Un mesaj subliminal vizual este imperceptibil la viteză normală, iar unul auditiv, în loc de viteză sporită recurge la o intensitate mai redusă, suficientă însă pentru ca informația să fie perceput și decodată de creier. Și unul și celălalt, nu pot fi identificate decât analizând mesajul în condiții de laborator. În…

☞ Citește articolul
Statuia lui Yoda din San Francisco
28
iunie

5 lucruri pe care de la Yoda să le învățăm trebuie. Nu?

Yoda. Omulețul mic și verde. Calaver Jedi, aflat în exil voluntar pe planeta Dagobah, unde-l va întâlni pe Luke Skywalker după ce Darth Vader și trupele sale imperiale cuceresc baza rebelilor de pe planeta înghețată Hoth.Yoda îl antrenează pe Luke, transformându-l dintr-un tânăr nesigur și dornic de răzbunare, într-un oponent demn de maestrul artelor întunecate, pe care-l va învinge în ultima parte a trilogiei inițiale. Cunoașteți desigur povestea imaginată de George Lucas cu mai bine de patru decenii în urmă, și care rămâne cea mai de succes epopee science-fiction (dovadă fiind cumpărarea francizei de către concernul Disney), însă nu știu…

☞ Citește articolul
Cuplu de tineri cu un selfie-stick între prestigiu și notorietate
26
iunie

Imaginea organizației, între notorietate și prestigiu

La „Managementul reputației”, am învățat o chestie simpatică, anume conflictul care apare între notorietate și prestigiu și legătura cu imaginea organizației. Că cei doi termeni nu înseamnă același lucru știam demult, nu aici a fost surpriza, dar nu-mi imaginam că organizațiile, din dorința de a ieși în evidență, de a ocupa prim-planul (sau prime time-ul), își subminează propriul prestigiu. Altfel spus, această presiune asupra organizațiilor, concretizată prin decizii discutabile în încercarea lor de a fi cunoscute de cât mai multă lume, le scade autoritatea morală și capacitatea de influență. Din dorința de a câștiga admirația pământenilor, organizațiile au devenit ele…

☞ Citește articolul