Facsimil cu prima felicitare de Crăciun, 1843

Cum arăta prima felicitare de Crăciun?

Voi cum ați scrie un articol în prima zi de Crăciun? Ar fi unul tematic pe care să însăilați o poveste de Crăciun sau mai degrabă un text de felicitare, gânduri bune și urări adresate celor apropiați? Ar fi un articol dedicat momentului sau oamenilor? #FIECA ori #SUNTEM? Dintre două variante o aleg pe a treia și vorbim azi despre Sir Henry Cole cel căruia trebuie să-i recunoaștem meritul pentru serviciile poștale accesibile și, știați sau nu, prima felicitare ilustrată de Crăciun. Cu mai bine de un secol și jumătate în urmă, să așterni câteva rânduri pe hârtie nu era…


Posterul filmului din 2015 dedicat exprimentului de la Stanford

Experimentul Stanford (1971). Cât de fidel este filmul din 2015?

Povestea de azi începe în 1971, când Philip Zimbardo a decis împreună cu un grup de sociologi să transforme subsolul Facultății de Psihologie a Universității Stanford în închisoare pentru a testa influența circumstanțelor exterioare asupra comportamentului uman. Se aștepta la două săptămâni plictisitoare în care să urmărească adolescenți plictisiți în căutarea trecerii timpului și a banilor promiși. A oprit experimentul Stanford (cum avea să rămână cunoscut) după doar 6 zile, șocat de cele văzute și de propria-i transformare. S-au scris cărți, Zimbardo a devenit faimos, s-au făcut documentare și filme artistice. Luați loc și haideți să vedem ce lipsește filmului…


Poster Experimentatorul cu Peter Sarsgaard și Winona Ryder

Experimentatorul, un film despre viața lui Stanley Milgram

Ori ce câte ori găsesc cinematograful romanțat ca cea de-a șaptea artă, mă gândesc la Richard Hoggart ale cărui concluzii (ce-i drept, de prin ’57) sunt mai degrabă pesimiste în ceea ce privește caracterul de artă înaltă, rafinată (din contră, el observă apariția unui nou tip de artă comercială, populară și de masă, numită „popular culture”) și la regretatul Sergiu Nicolaescu pentru care orice film de artă (exemplul avansat era Ciuleandra) trebuie să se bucure de succes la public. Artă vs. succes comercial. O aparentă dilemă, dar nu și pentru Michael Almereyda care în cel mai nou film al său…


Miles Unger vorbește despre Florența și Machiavelli

A fost Machiavelli machiavelic? Naivitatea gânditorului florentin

Am ajuns astăzi la Machiavelli, creatorului celebrei „scrisori de intenție” sau de angajare cunoscută drept Principele și la dilema lăsată exegeților scriitorului florentin… dacă a fost sau nu Machiavelli machiavelic. Înainte să vorbim despre Machiavelli ori să vizionăm prezentarea lui Miles Unger1, autor a două cărți despre Italia Renascentistă: Magnifico: The Brilliant Life and Violent Times of Lorenzo de’ Medici (2008) și Machiavelli: A Biography (2011), invitat la UMW (Universitatea Mary Washington) în 2014, propun să vedem ce se înțelege prin „machiavelic”. V-a făcut cineva vreun „compliment” numindu-vă „machiavelic”? Vă imaginați ca fiind o persoană „machiavelică”? Ori „gratulați” mai degrabă…


Profesorul Neil Harris în timpul conferinței despre P.T. Barnum

Profesorul Neil Harris, o voce autorizată, ne vorbește despre P.T. Barnum

După ce v-am vorbit despre originea Muzeului American Barnum cu exponatele sale fantastice și am văzut cum Barnum s-a decis spre bătrânețe să ofere o serie de sfaturi și recomandări validate prin activitatea sa în cartea „Arta de a avea bani”, vă las în compania celei mai înalte autorități în domeniu să vi-l prezinte pe P.T. Barnum. Este profesorul universitar Neil Harris, autorul cărții „Humbug: The Art of P. T. Barnum”, citată în articolele trecute. Profesor de istorie emerit1, o persoană ce și-a dedicat bună parte din carieră studierii lui Phineas Taylor Barnum, Neil Harris a fost invitat în 2012…


Sirena din Fiji, reprezentare reală

Sirena din Fejee (Fiji) arată exact așa cum ne-am imaginat. Sau nu?

Eroul articolului de azi, pe numele său Phineas Taylor Barnum (un personaj cheie din istoria relațiilor publice), a reușit ca nimeni altul să profite de reprezentările din mentalul colectiv, dovedind o putere de captare a bunăvoinței publicului care i-ar face pe unii PR-iști să-și pună un costum cu coadă de pește, să se ducă pe stânci și să înceapă să cânte. Ori să sară de acolo. Cu același rezultat. Pălărie într-un picior (ori coadă de pește), ghici sirena din Fejee ce-i? La mijlocul secolului al XIX-lea, promotorul Barnum prezintă americanilor sirena din Fejee (sau Fiji) îndeajuns de mult încât s-o…


Stanley Milgram cu celebrul său aparat de șocuri folosit în experiment

Experimentul Milgram. Cât de obedienți suntem în realitate?

Ultima mare conflagrație mondială, încheiată cu aruncarea bombelor atomice și seria de procese de la Nuremberg, aveau să-i suscite interesul psihologului american Stanley Milgram care s-a întrebat ce mecanisme există în spatele unor acte de o cruzime neînchipuită pentru o lume „civilizată”. Așa cum scrie Douglas Mook, „ne putem consola cu gândul că liderii naziști, gărzile și administratorii lagărelor de concentrare erau de obicei oameni răi”, dar nu riscăm o abordare simplistă? Vedem astăzi când vorbim despre experimentul Milgram.


Prima bilă luminoasă din Times Square

Bila luminoasă din Times Square. Cum îți asiguri imaginea pentru posteritate?

Să tot fie mai bine de 100 de ani. Lumea era la început de mileniu XX, iar Statele Unite se găseau în ceea numim „era progresistă” (1890-1920). În acest climat optimist, Adolph Ochs ajunge directorul ziarului New York Times în 1896, printre primele sale decizii numărându-se mutarea într-o locație selectă, la intersecția dintre străzile 42, Broadway și Seventh Avenue. Noua clădire arăta fantastic: cu granit roz, facilități ultra-moderne pentru acea perioadă și era cea de-a doua ca înălțime din Manhattan. Iar ambițiile lui Ochs nu s-au oprit aici. Îl va convinge pe primarul George B. McClellan Jr. să construiască o…


Coperta albumului Crăciunul în stele

Crăciunul în stele, o poveste din universul Star Wars

Cred că n-a trecut anul pe blogul Stefa Media, indiferent de tematica abordată la acea dată, fără un articol care să marcheze ziua de Crăciun. Am vorbit despre primul film cu Moș Crăciun, despre cum a fost inventat moșul așa cum îl știm astăzi de compania Coca Cola și poate despre cea mai frumoasă poveste de Crăciun: armistițiul de pe frontul de vest din 1914. Într-un an v-am prezentat Star Wars – Ediția specială de sărbători, iar astăzi rămânem în universul populat cu droizi simpatici și ne relaxăm câteva minute ascultând o melodie de pe albumul „Crăciunul în stele” (eng….


O reclamă la Palmolive, 1924

10 reclame vintage și motivul pentru care nu le mai vedem astăzi

Ați văzut fără-ndoială că s-a schimbat tema acestui blog. Am schimbat-o eu în fapt, nu s-a schimbat singură, opțiunea fiind pentru o grafică ce transmite mai bine ideea de vintage cu trimitere  predilectă spre anii 1918-1939. Este o perioadă de tranziție între două genuri de societate și două economii, una ante și una post-criză, când puterea aburului este înlocuită rapid de electricitate, iar transportul se face acum cu vehicule ce folosesc petrolul, benzina. Această perioadă mai are o caracteristică interesantă: apar fibrele sintetice (în 1935 se inventează nylonul, poate cel mai cunoscut și folosit polymer) care tind să suplimenteze producția…